Patriarhul Ecumenic a semnat astăzi Tomosul de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Ucrainene

Astăzi, la Istanbul, în Catedrala Patriarhală „Sfântul Gheorghe”, în prezența președintelui Ucrainei, Petr Poroșenko și a președintelui Radei Supreme a Ucrainei, Andrei Parubyi, a avut loc ceremonia de semnare, de către Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, a Tomosului privind autocefalia Bisericii Ortodoxe ucrainene (Biserică înființată în decembrie 2017, în urma unui Sinod extins, la care nu au participat ierarhii Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei).

Notă: La ceremonie au participat mai mulți oficiali ucraineni, inclusiv prim-vice-premierul Stepan Kubiv, ministrul de externe Pavel Klimkin, ministrul Apărării Stepan Poltorak, mitropolitul Epifanie al Kievului și întregii Ucraine, mitropolitul Alexandru (Drabinko) etc.

Tomosul a fost semnat de către Patriarhul Ecumenic în prezența președintelui ucrainean Petr Poroșenko și a lui Andrei Parubyi și contrasemnat de către cei doi oficiali ai statului ucrainean. Variante ale textului acestuia circulă deja în presa ucraineană.

Notă: Președintele Ucrainei (care este însoțit în deplasarea sa la Istanbul de către soția sa Marina) a participat la ceremonia respectivă după o întâlnire de lucru cu președintele Turciei, Recep Erdogan.

Mâine, 6 ianuarie, după săvârșirea sfintei liturghii, Tomosul va fi înmânat, la Istanbul, întâistătătorului Bisericii Ortodoxe ucrainene autocefale, mitropolitul Epifanie al Kievului și întregii Ucraine, după care va fi adus la Kiev și expus în Biserica “Sfânta Sofia” din capitala Ucrainei. 

Petr Poroșenko a declarat, în context, că “semnarea Tomosului deschide o nouă eră în istoria ortodoxiei mondiale”.

Totodată, presa de limba rusă și independentă din Ucraina menționează că acordarea Tomosului va fi exploatată maximal în scopuri electorale de către Petr Poroșenko, care va participa la alegerile prezidențiale de la 31 martie 2019 pentru un nou mandat de șef al statului. La 11 ianuarie 2019, acesta va începe un “tur al regiunilor”, împreună cu mitropolitul Epifanie al Bisericii Ortodoxe ucrainene autocefale, pentru a recupera actualul decalaj electoral față de principalii săi candidați și pentru a încerca intrarea în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

Acordarea Tomosului de autocefalie va consolida noua Biserică ortodoxă ucraineană autocefală, însă până la rezolvarea marilor probleme cu care se confruntă aceasta în Ucraina mai este foarte mult. Este greu de anticipat modul în care Biserica Ortodoxă Rusă, susținută intens de către administrația rusă, va răspunde acestor evoluții; înalții săi ierarhi din Ucraina (ierarhii actualei Biserici Ortodoxe Ucrainene subordonate Patriarhiei Moscovei) continuă să se opună procesului de autocefalie.

Potrivit președintelui Radei Supreme a Ucrainei, până în prezent circa 40 de parohii (n.n. nici una din localitățile cu populație predominant românească din Ucraina) care au aparținut Bisericii Ortodoxe ucrainene subordonate patriarhiei Moscovei ar fi trecut de partea Bisericii Ortodoxe ucrainene autocefale.

Experții ucraineni apreciază că “procesul recunoașterii internaționale a autocefaliei Bisericii Ortodoxe ucrainene nu va fi ușor și nici rapid”.

Biserica Ortodoxă Română / BOR are, în acest context, obligația instituțională prioritară de adoptare a unei poziții publice față de schisma religioasă produsă in lumea ortodoxă.

Principalele variante de poziționare pe care BOR le ia (le-ar putea lua) în calcul sunt următoarele:

• Reînființarea Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Suceava și crearea unui sistem eficient, funcțional, care să permită integrarea, în cadrul acestei Mitropolii, a parohiilor românești din nordul Bucovinei. În acest caz, BOR nu va fi recunoscută drept biserică de tip canonic în Ucraina, preoții ei vor avea statut de misionar în Ucraina, iar preoții români din Ucraina care vor dori trecerea parohiilor lor în subordinea Mitropoliei Bucovinei vor avea de trecut foarte multe piedici și obstacole.
• Recunoașterea condiționată a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene, în următoarele circumstanțe: crearea unui Vicariat românesc, desfășurarea serviciului religios/divin în parohiile arondate Vicariatului în limba română și acordarea unor garanții privind utilizarea pe termen lung a limbii materne/române în aceste parohii (pentru a se evita producerea unor limitări de drepturi similare celor care au condus la art. 7 al Legii-cadru privind educația, adoptată în 2017 la Kiev).
• Tergiversarea recunoașterii noi Biserici autocefale ucrainene, pentru a se putea monitoriza și exploata contextul social-politic care se va crea în Ucraina după alegerile prezidențiale din martie 2019...

BOR poate lua în calcul și coroborarea ultimelor două variante, caz în care există, ca variantă de rezervă, și nerecunoașterea noii biserici ca fiind una canonică (a patra variantă de lucru), variantă care are (din diferite motive) puține șanse de a fi adoptată de către conducerea BOR.