Alegerile din Palestina

Alegerile din Palestina

Alexandru-Marian Crenganiș

 

În Palestina vor avea loc alegeri după o pauză de 15 ani. Ultimile alegeri au avut loc în anul 2006. Pentru a se putea ajunge la aceste alegeri, a fost nevoie de un acord între islamiştii din organizaţia Hamas şi laicii din partidul Fatah. Acest acord a fost semnat la Cairo, în luna februarie a acestui an.

Acordul prevede înfiinţarea unui 'tribunal electoral', un subiect cheie al negocierilor de la Cairo, precum şi angajamentul de a se asigura respectarea 'libertăţilor publice' în perioada campaniilor electorale şi a scrutinului, conform unui comunicat dat publicităţii de Hamas, care deţine controlul în Fâşia Gaza.

Într-o declaraţie comună, toate facţiunile palestiniene adunate în capitala egipteană, inclusiv Hamas şi Fatah, au fost de acord să 'respecte datele alegerilor (anunţate de preşedinţia palestiniană), organizarea acestora în Ierusalim, Cisiordania şi Fâşia Gaza, să le respecte şi să le accepte rezultatele'.

Într-un alt comunicat, Jibril Rajoub, şeful delegaţiei Fatah la Cairo, a salutat acordul privind o 'foaie de parcurs' pentru alegeri care, în opinia sa, dovedeşte 'unitatea palestiniană'.

De asemenea, Preşedintele Mahmoud Abbas a semnat, pe 15 ianuarie, cu câteva zile înainte ca Joe Biden să devină preşedinte al SUA, un decret privind desfăşurarea de alegeri legislative şi prezidenţiale în mai, respectiv iulie a.c.

Analiștii au interpretat aceste decizii drept o modalitate de a spori legitimitatea internă și de a putea relua relațiile cu Statele Unite, întrerupte în timpul Administrației Trump (după ce Trump a  recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului, anunţând apoi un plan ce prevede anexarea unor părţi din Cisiordania de către statul evreu). Acest plan de anexare a fost stopat după ce Administrația Trump a venit cu un plan de pace care prevedea suspendarea planurilor israeliene de extindere a coloniilor din teritoriul palestinian Cisiordania timp de patru ani, timp în care ar urma să aibă loc negocieri detaliate între Israel şi liderii palestinieni.

Autoritățile din Palestina consideră că venirea la Casa Albă a lui Joe Biden va avea un rol pozitiv. Palestinienii au salutat victoria democratului Joe Biden şi, împreună cu Liga Arabă, şi-au exprimat speranţa că noua administraţie americană "va deschide calea pentru ca Statele Unite să reia un rol mai activ şi mai pozitiv în căutarea unei soluţii cu două state", unul palestinian alături de Israel, se spune în comunicat.

Preşedintele Abbas a spus că "aşteaptă cu nerăbdare să lucreze" cu echipa Biden pentru a "îmbunătăţi" relaţiile americano-palestiniene şi pentru a garanta "dreptatea şi demnitatea" palestinienilor.

Pentru că palestinienii sunt împărţiţi în două administraţii, cea a Hamas, care controlează Fâşia Gaza, şi cea a Autorităţii Naţionale Palestiniene, în mâinile Fatah din Cisiordania ocupată, a fost necesar ca cele două părţi să convină asupra unor mecanisme care să permită organizarea alegerilor.

Fatah a anunţat deja candidatul său pentru prezidenţiale, deşi acestea nu sunt primele în ordine cronologică (22 mai – alegeri parlamentare, 31 iulie – alegeri prezidenţiale, ulterior cele pentru Consiliul Naţional Palestinian), actualul preşedinte Mahmoud Abbas. Anunţul are mai curând rolul de a bloca participarea la alegeri a lui Marwan Barghouti, aflat în prezent în închisoare. Hamas sprijină aceste alegeri, chiar dacă legea electorală din 2007, promovată de Abbas, îi micşorează şansele de câștig.

Una din mize a vizat entitatea juridică ce ar trebui să valideze rezultatele scrutinului în cazul în care ar exista litigii. În acest sens, facţiunile palestiniene au convenit la Cairo cu privire la principiul unui 'tribunal electoral consensual' fără a defini însă, deocamdată, aspectele sale practice.

Cele mai recente alegeri parlamentare palestiniene s-au desfăşurat în ianuarie 2006, iar scrutinul a fost câştigat în mod surprinzător de mişcarea Hamas, care din 2007 deţine controlul în Fâşia Gaza. Spre deosebire de alegerile parlamentare din 1996 şi 2006, palestinienii nu vor vota candidaţi individuali, ci partide sau liste care conţin între 16 şi 132 de candidaţi.