Summitul BRICS – 2023
În perioada 22-24 august a.c. a avut loc, în Johannesburg, Summitul anual al BRICS (cea de-a 15-a reuniune la nivel înalt a grupului).
Notă: Organizația BRICS, grup al marilor economii în curs de dezvoltare, are ca membri cu drepturi depline Federația Rusă, China, Brazilia, India și Africa de Sud.
Summitul s-a desfășurat în format hibrid, președintele rus Vladimir Putin fiind în imposibilitatea de a se deplasa în Africa de Sud pe fondul deciziei recente a Curții Penale Internaționale privind executarea mandatului de arestare pe numele acestuia: pe numele său există din martie a.c. un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI), sub acuzaţia de crime de război în Ucraina. Rusia a fost reprezentată de Serghei Lavrov la Johannesburg.
Într-un discurs ţinut prin videoconferinţă la summitul BRICS de la Johannesburg, preşedintele rus Vladimir Putin a prezentat “argumentele” F. Ruse pentru invadarea Ucrainei. La același eveniment preşedinţii Braziliei şi Africii de Sud, Luiz Inacio Lula da Silva şi Cyril Ramaphosa, au cerut negocieri de pace între Rusia şi Ucraina.
Liderul de la Kremlin a transmis, în discursul său oficial, că grupul BRICS, din care fac parte Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, reprezintă o contrapondere la influenţa globală a Statelor Unite. Preşedintele a reluat în discurs teza falsă conform căreia invazia rusă în Ucraina ar reprezenta o reacţie la acţiunile ostile din partea Kievului şi a Occidentului. Vladimir Putin: „Acţiunile noastre în Ucraina sunt dictate de un singur lucru – să punem capăt războiului dezlănţuit de Occident şi sateliţii acestuia împotriva oamenilor care trăiesc în Donbas”; „vreau să observ că dorinţa lor de a-şi menţine hegemonia în lume, dorinţa unor ţări de a menţine această hegemonie a fost cea care a dus la criza gravă din Ucraina”, a precizat acesta.
Luiz Inacio Lula da Silva a precizat că BRICS este un forum important de dialog pentru securitate şi pace, iar războiul din Ucraina, care durează de un an şi jumătate, are repercusiuni globale ce nu pot fi ignorate. „Nu subestimăm dificultăţile obţinerii păcii, dar nu putem fi indiferenţi la moartea şi distrugerea care au loc în fiecare zi”, a spus Lula da Silva.
Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa (foto), a promis că „ţările BRICS vor sprijini eforturile de a pune capăt acestui conflict prin dialog, mediere şi negociere”. Preşedintele sud-african conduce o iniţiativă de pace a Africii, inclusiv eforturi de mediere la Moscova şi Kiev, care nu a dat până acum rezultate. Cyril Ramaphosa, care le-a prezentat separat, în iunie a.c., un plan al Africii pentru pace în Ucraina omologilor săi rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, a răspuns la discursul lui Putin afirmând că BRICS va continua să susţină eforturile de încetare a conflictului.
La finalul reuniunii, grupul BRICS al țărilor cu economii emergente a invitat 6 state să se alăture organizației informale, a anunțat Cyril Ramaphosa, președintele Africii de Sud, care a organizat summitul de anul acesta, potrivit Reuters. Cele 6 state invitate sunt: Argentina, Egipt, Iran, Etiopia, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite; acestea ar urma să se alăture grupului format din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, după ce au depus cereri în acest sens.
Candidatura Argentinei a fost susținută puternic de președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva.
Anunțul lui Cyril Ramaphosa a venit după ce, anterior, țările BRICS au anunțat un acord de principiu privind crearea unor noi mecanisme în vederea extinderii organizației informale a țărilor cu economii emergente.
Aderarea Arabiei Saudite și a Emiratelor Arabe Saudite, aliați tradiționali ai Statelor Unite în zona Golfului Persic, este văzută deja ca o lovitură pentru politica externă a președintelui Joe Biden în condițiile în care aceasta încearcă să contracareze influența Chinei și a Rusiei la nivel internațional.
Prin această extindere, marile puteri ale blocului, China și Rusia vor să consolideze BRICS pe fondul tensiunilor crescute rezultate din războiul din Ucraina și rivalitatea crescândă a Beijingului cu Washingtonul. China și Rusia sunt dornice să extindă rapid BRICS pentru a oferi blocului mai multă putere globală. Ramaphosa, președintele Africii de Sud a declarat că poziția țării sale este similară cu cea a Chinei. Brazilia, în același timp, este îngrijorată că extinderea BRICS îi va dilua influența, deși a insistat ca vecina sa Argentina să se alăture organizației.
Peste 40 de țări și-au exprimat interesul să se alăture BRICS, spun oficialii sud-africani. Dintre ele, aproape 20 au cerut oficial să fie admise în organizație.
Nu au fost consemnate evoluții privind viitoarea monedă comună BRICS, o idee propusă de Brazilia ca alternativă față de dependența de dolar.
În ciuda faptului că Rusia, Brazilia și Africa de Sud nu au reușit să își atingă PIB-ul potențial, cele cinci țări BRICS au depășit G7 în ceea ce privește PIB-ul lor combinat în 2020. Acesta este calculat la paritatea puterii de cumpărare, adică ajustat pentru diferențele puterii de cumpărare. Potrivit FMI, blocul va reprezenta 32,1% din PIB-ul global în acest an, de la doar 16,9% în 1995 și mai mult decât ponderea G7 de 29,9%.
Avansul țărilor BRICS a condus la cereri sporite pentru o guvernare globală mai incluzivă și mai reprezentativă, adăugând mai multă greutate vocilor care se abat de la politicile modelate de G7 condus de Occident.
Evaluări: BRICS rămâne un instrument de politică externă utilizat de Moscova și Beijing pentru a combate influența Occidentului (în special a SUA) pe piețe terțe și în plan global. După summitul de la Johannesburg, organizația pare a se consolida; rămân însă pe termen lung numeroasele clivaje interne, care vor reduce semnificativ capacitatea membrilor grupului de a acționa omogen în afara organizației.
