Cronicile Mării Negre. Ediția a IX-a, Partea I

CRONICILE MĂRII NEGRE / CMN.

Jurnal de bord geopolitic la Pontul Euxin[1]

Ediția a IX-a, sâmbătă, 30 martie 2024

Partea I

I. Cronici albe[2]

• “Patriarhul” Kiril îl deconspiră pe “țarul” Putin. Biserica Ortodoxă Rusă binecuvântează din nou agresiunea militară împotriva Ucrainei, pe care o numește război sfânt și enunță mult mai clar decât autoritățile laice de la Kremlin obiectivele războiului împotriva Ucrainei: “Operațiunea militară specială este o nouă etapă în lupta de eliberare națională a poporului rus împotriva regimului criminal de la Kiev și a Occidentului colectiv din spatele acestuia, purtat pe pământurile din sud-vestul Rusiei din 2014. În timpul acesteia, poporul rus, cu armele în mână, își apără viața, libertatea, statalitatea, identitatea civilizațională, religioasă, națională și culturală, precum și dreptul de a trăi pe propriul pământ în granițele unui singur stat rus. Din punct de vedere spiritual și moral, operațiunea militară specială este un Război Sfânt, în care Rusia și oamenii săi apără spațiul spiritual unic al Sfintei Ruse și apără lumea de atacul globalismului și de victoria Occidentului, care a căzut în satanism. După finalizarea districtului militar de nord-est, întregul teritoriu al Ucrainei moderne ar trebui să intre în zona de influență exclusivă a Rusiei. Trebuie exclusă cu desăvârșire posibilitatea existenței pe acest teritoriu a unui regim politic rusofob ostil Rusiei și poporului său, precum și a unui regim politic controlat dintr-un centru extern ostil Rusiei”[3]. Potrivit Ordinului, “Rusia ar trebui să se întoarcă la doctrina trinității poporului rus, care există de mai bine de trei secole, conform căreia poporul rus este format din velikoruși, maloruși și bieloruși, care sunt ramuri (sub-etnii) ale unui singur popor, iar conceptul „rus” acoperă toți slavii estici, descendenții Rusiei istorice”. Documentul reprezintă, de facto, o fundamentare și o legitimare religioasă a proiectului imperialist al Moscovei de anexare a unor largi teritorii din Ucraina și Republica Moldova (NovoRussia) și de refacere a proiectului sovietic URSS într-o variantă neosovietică, URSS 2.0.
• Atentate teroriste islamiste și vinovați de serviciu în Rusia. Subunitățile speciale ale Serviciului Federal de Securitate al Rusiei / FSB au anunțat recent prevenirea producerii unor noi atentate teroriste pe teritoriul Federației Ruse și blocarea unor grupări teroriste în regiunea Daghestan, din nordul Caucazului. Totodată, la 2 martie a.c., înaintea producerii atentatului terorist de la Complexul comercial Crocus City, au fost lichidați 6 membri ai grupării teroriste Stat Islamic și a fost introdus regimul antiterorist intensificat în Ingușetia. De asemenea, în Tadjikistan au fost arestate 15 persoane suspectate de pregătirea unor noi atentate teroriste, precum și 9 persoane suspectate că ar avea legături cu organizarea atentatului terrorist de la Complexul Crocus City; persoanele respective sunt suspectate că ar avea legături cu organizația islamistă radicală Stat Islamic, care a revendicat atentatul de la Crocus City. În pofida acestor evidențe, autoritățile ruse insistă în a construi o așa-zisă “urmă ucraineană” în organizarea atentatului terorist menționat , în urma căruia au decedat 144 de persoane și au avut de suferit 551 de persoane (morți și răniți). La recomandarea expresă a președintelui Putin de a se construi așa-numita “urmă ucraineană”, șefii Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (Alexandr Bortnikov), Serviciului de Informații Externe (Serghei Narâșkin) și Comitetului de Investigații al Federației Ruse au transmis în spațiul public mesaje propagandistice stratificate ce urmează linia ideologică a Kremlinului: atacatorii ar fi avut legături cu mediile ucrainene, ar fi primit importante sume de bani și criptomonede de la “naționaliști ucraineni”, ar fi primit asigurări că vor fi primiți în Ucraina, s-ar fi deplasat către frontiera cu Ucraina etc.
• Creșterea producției militare, pe agenda prioritară a Moscovei. Ministrul rus al Apărării Serghei Șoigu a vizitat întreprinderi rusești din complexul militar-industrial din ținutul Altai. Una dintre unitățile de producție vizitate și-ar fi crescut producția de muniție și armament de 3,5 ori față de anul 2022, a deschis noi linii de producție, și-a modernizat liniile de producție actuale, și-a dublat numărul de angajați în ultimii doi ani, iar salariile acestora ar fi crescut cu cca 30%. Ministrul rus a cerut urgentarea timpilor de elaborare a unor noi tipuri de muniție și armamente în birourile de proiectare ale unităților din Complexul Militar-Industrial. Astfel de vizite redevin frecvente în Rusia.
• Moscova răspunde posibilelor flexibilizări ale lui Zelenski pe tema negocierilor. Declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski potrivit căreia ar fi posibile negocieri cu Rusia chiar și înainte ca aceasta să își retragă trupele la limita frontierelor din 1991[4] ale celor două state a provocat reacții în cascadă la Moscova (alte declarații ale liderului ucrainean: când Ucraina va elibera teritoriile ocupate de Rusia după 2022, o serie de țări își vor retrage sprijinul pentru Rusia, iar Moscova va fi interesată de negocieri cu Ucraina). În general, oficialii ruși apreciază că Zelenski și-ar fi flexibilizat poziția pe tema negocierilor bilaterale admițând varianta unor negocieri anterioare retragerii trupelor ruse. Purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale ruse, Dmitri Peskov, a declarat că Ucraina trebuie să ia în considerare noile realități (respectiv ocuparea ilegală de teritorii ucrainene de către armata rusă): „Realitatea geopolitică s-a schimbat dramatic; atât granițele Ucrainei, cât și cele ale Federației Ruse, s-au schimbat. Avem patru noi entități, iar acest lucru nu poate fi ignorant; aceasta este o nouă realitate pe care toată lumea va trebui să ia în calcul”. Dmitri Medvedev, locțiitorul președintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, a precizat că o eventuală revenire a Rusiei la granițele din 1991 cu Ucraina va însemna un război global al Rusiei cu Vestul.  Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, conexează aceste declarații cu greutățile interne politice prin care trece președintele Zelenski, în contextul amânării alegerilor prezidențiale din Ucraina.
• Noi contre pe teme Summitului Global al Păcii de la Geneva. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că o serie de țări au declinat invitația de a participa la Summitul Global al Păcii de la Genava pentru a evita riscul degradării relațiilor lor bilaterale cu Rusia. Potrivit acestuia,  numeroși parteneri întârzie cu răspunsul de a accepta invitțaia comună ucraineano-elvețiană din cauza riscului respectiv, mai ales că relația acestora cu Rusia este probitabilă financiar pentru unele dintre aceste țări. Poziția Rusiei, exprimată de ministrul de externe Serghei Lavrov: Elvețienii desfășoară „întâlniri” regulate în cadrul „formatului Copenhaga”, în care invită pe toată lumea și îi obligă să fie de acord cu „formula” lui Volodimir Zelenski, să o susțină sau cel puțin să își declare disponibilitatea de a discuta o parte. din ea. Elvețienii vor convoca o altă întâlnire, în Elveția, la invitația Ucrainei, Occidentului și a cât mai multor țări din Sud, la care nu vom fi invitați, dar la care vor duce în sfârșit la bun sfârșit „formula” lui Volodimir Zelenski și pe care vor încerca să o modifice, să devină mai acceptabilă. Când în sfârșit vor fi de acord cu noua formulă, când ea va deveni un „produs colectiv”, atunci, spun ei, vor fi bucuroși să ne invite la următoarea întâlnire și să ni-l prezinte. O astfel de variantă nu va fi acceptată de Rusia. Se conturează cu mai mare claritate riscul ca Summitul Global al Păcii să fie boicotat de parteneri ai Rusiei. Nu este exclusă o decizie de amânare a acestuia.
• Tema unei confruntări NATO-Rusia rămâne una curentă în Occident. Potrivit ministrului german de externe, președintele rus Vladimir Putin ar depune eforturi pentru a atrage NATO într-un conflict militar deschis cu Rusia, scenariu pe care NATO nu îl va permite[5]. Potrivit oficialului german, o victorie a Rusiei în Ucraina ar pune sub pericol securitatea în Europa și ordinea mondială.  Totodată, Annalena Baerbock respinge ideea trimiterii de militari germani în Ucraina. Declrații similare vin și din Polonia. Amiralul Rob Bauer, șeful Comitetului Militar al Alianței, a declarat că nu se văd semne privind o eventuală pregătire, de către Rusia, de a ataca o țară membră NATO[6]: În momentul de față nu există o amenințare directă. Totodată, NATO trebuie să fie gata pentru o confruntare militară directă cu Rusia, întrucât ambițiile Rusiei depășesc Ucraina.
• Zelenski: fără sprijin american, armata ucraineană va ceda pas cu pas. Președintele Zelenski a declarat[7] că, fără sprijin american, armata ucraineană va ceda pas cu pas pe linia frontului și va pierde mai multe orașe: Dacă nu va mai exista sprijin american, nu vom mai avea apărare antiaeriană, rachete pentru sistemele Patriot, mijloace de război radioelectronic, muniții de artilerie de calibru 155 mm. Înseamnă că vom ceda pas cu pas, cu pași mici; dacă linia frontului se prăbușește, trupele ruse vor putea intra în orașele mari”. Forțelor Armate ucrainene le este necesară muniție pentru cca 8.000 lovituri de artilerie pe zi, de-a lungul liniei frontului. Fără sprijinul SUA, Ucraina se va confrunta cu un deficit uriaș de rachete, de sisteme de apărare antiaeriană. Volodimir Zelenski: Dacă, dimpotrivă, Occidentul va putea ajuta și în continuare Ucraina, frontul va putea rămâne stabil, iar Ucraina se va putea pregăti pentru o nouă contraofensivă chiar în 2024. În caz contrar, contraofensiva o va declanșa Rusia.
• Kievul așteaptă rachetele ATACMS pentru a lovi Crimeea. Potrivit lui Zelenski, Ucrina va utiliza rachetele ATACMS pentru a lovi ținte în Peninsula Crimeea: Răspunsul la atacurile rusești asupra obiectivelor de infrastructură energetică din Ucraina îl constituie rachetele ATACMS. Când Rusia va înțelege că noi vom deținem rachete cu care putem lovi avioanele de pe aerodromurile militare din Crimeea, ea mai înceta să atace Ucraina din Peninsulă. Din cauza blocării sprijinului american suplimentar de 61 miliarde de dolari, Ucraina a pierdut deja circa o jumătate de an.
• Noi angajamente de sprijin tehnico-militar pentru Ucraina. Livările de muniție către Ucraina în cadrul Inițiativei Cehiei au început deja. Belgia a acordat Ucrainei, în cadrul celui de-al 25-lea pachet de sprijin pentru Ucraina, un nou sprijin financiar de 100 milioane euro pentru operațiunile de service și mentenanță la avioanele F-16 care vor fi livrate în următoarele luni Forțelor Aeriene ale Ucrainei. Potrivit ministrului francez al apărării, Sébastien Lecornu , Franța va furniza Ucrainei în perioada următoare sute de transportoare blindate de trupe și rachete antiaeriene Ucrainei. Livrarea de transportoare blindate se va produce în 2024 și la începutul anului 2025. Franța își înlocuiește în prezent flota de VAB-uri, dintre care unele au peste 40 de ani, cu noi vehicule blindate Griffon. Modelele mai vechi, care vor fi livrate Kievului, sunt încă operaționale. Parisul va furniza Kievului rachete suplimentare de apărare aeriană Aster 30 pentru sistemul de apărare aeriană SAMP/T. 
• Evoluții privind flota ucraineană de avioane F-16. Date recente de presă enunță că Danemarca va livra Ucrainei 19 avioane F-16. Alte 24 de aeronave pot fi vândute în Argentina, cu transferul lor ulterior la Kiev. Primele livrări s-a produce în cursul lunii iunie a.c., potrivit ministrului lituanian al apărării. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că aerodromurile militare din afara Ucrainei de pe care vor decola avioane F016 ale Forțelor Aeriene ucrainene care îndeplinesc sarcini de luptă împotriva armatei ruse vor deveni ținte legitime ale Forțelor Armate ruse.
• Țările baltice solicită stagiu militar obligatoriu în NATO. Președinții Letoniei și Estoniei s-au adresat public, recent, țărilor membre NATO să sporească bugetele militare naționale până la nivelul războiului rece și să analizeze oportunitatea revenirii la stagiul militar obligatoriu în armatele naționale, chiar dacă această decizie ar fi privită drept una nepopulară în țările membre. În 2023, decizia de reinstituire a serviciului militar obligatoriu a fost adoptată în Lituania și Suedia, iar în Estonia, Finlanda și Norvegia, serviciul militar obligatoriu nu a fost modificat după războiul rece. În momentul de față, potrivit celor doi președinți, există un deficit semnificativ de cadre militare și militari activi în Forțele Armate ale țărilor NATO, precum și un deficit corelat la nivelul rezervei militare a acestor țări. De asemenea, bugetele militare trebuie ridicate până la nivelul bugetului militar al Statelor Unite[8]. În momentul de față, potrivit acestora, țările baltice alocă peste 2% din PIB pentru apărare și au intenția de a ridica bugetul național militar până la 3%, ceea ce trebuie să se întâmple în toate țările membre. Potrivit oficialilor baltici, în prezent cca 68% din cheltuielile NATO pentru apărare au fost alocate de SUA. În 2023, SUA au cheltuit pentru apărare cca 860 miliarde dolari, iar țările europene membre NATO și Canada – cca 404 miliarde dolari.
• Amiralul Rob Bauer, NATO: este necesară o nouă mobilizare în Ucraina. La Forumul de Securitate de la Kiev, șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, a declarat că este necesară o nouă mobilizare în Ucraina, pentru reîmprospătarea rezervei umane de pe front: Ucraina are nevoie „nu numai de grenade, ci și de oameni, pentru a înlocui pierderile umane suferite, morți și răniți; iar asta înseamnă o nouă mobilizare”. În momentul de față se află încă în discuție, în Rada Supremă, proiectul legii privind înăsprirea cadrului de mobilizare; printre soluțiile propuse se numără mobilizarea prin mijloace electronice și diminuarea vârstei de mobilizare de la 27 la 25 de ani. Încă nu există necesitatea unei mobilizări de cca 500.000 de persoane, a declarat recent comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene. La 20 martie a.c., premierul Ucrainei Denis Șmigal a recunoscut că ar fi suficient ca Kievul să mobilizeze mai puțin de 500.000 de oameni, ținând cont de rotațiile militare aflate în curs de derulare și de armamentele venite din Occident în ultima perioadă.