Cronicile Mării Negre. Ediția a IX-a (a doua parte)

CRONICILE MĂRII NEGRE / CMN.

Jurnal de bord geopolitic la Pontul Euxin[1]

Ediția a IX-a, sâmbătă, 30 martie 2024

Partea a doua

I. Cronici albe[2]

•  Se consolidează relațiile București-Chișinău. Celebrarea, la 27 Martie a.c., a 106 ani de la unirea Basarabiei cu „mama-sa România”[3] a generat noi acțiuni publice de solidaritate între România și Republica Moldova. Premierul Republicii Moldova și președintele Parlamentului au fost la București, având întâlniri și acțiuni publice relevante (premierul Dorin Recean a fost primit la Casa Regală a României de Custodele Coroanei, Margareta, la Palatul Elisabeta, după ce, în prealabil, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a fost primit de Custodele Coroanei), iar președintele Parlamentului a avut o întâlnire oficială cu premierul român Marcel Ciolacu. Cei doi oficiali ai Republicii Moldova au participat la deschiderea celei de-a II-a ediții a Forumului „Moldova – Romania: Capital Bridges”, desfășurat la București (eveniment organizat de Bursa de Valori de la București, împreună cu partenerii din Republica Moldova și România, care are drept scop promovarea cooperării economice solide și a interconectării  piețelor de capital din Republica Moldova și România). Cu această ocazie, Administrația Prezidențială a Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova, Guvernul României și alte instituții publice din România și Republica Moldova au transmis mesaje publice privind relația strategică și privilegiată dintre cele două țări. Președinta Maia Sandu a reiterat sprijinul continuu și necondiționat al României pentru Republica Moldova. Ulterior, președinta Maia Sandu a participat la demararea construcției unei noi linii electrice aeriene care unește sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel al României – începerea lucrărilor de construcție a Liniei Electrice Aeriene de 400 kV pe direcția Vulcănești-Chișinău.  Potrivit acesteia, „linia electrică, a cărei construcție începe din Congaz, va traversa 8 raioane, pe o distanță de 158 de km, și va fi finalizată în 2025. De asemenea, se lucrează la următoarele trei linii de interconectare cu România și Ucraina: Bălți-Suceava, Strășeni-Gutinaș și Vulcănești - Arciz, din regiunea Odesa”. Linia va trece prin raioanele Găgăuzia și Taraclia, Cahul, Leova, Cimișlia, Hâncești și Ialoveni.
• Tiruri și salve narative dinspre Ministerul rus de Externe spre Chișinău. În contrapartidă, ca reacție, Moscova își reglează din nou tirurile narative spre Chișinău și București. Serghei Lavrov, ministrul de externe: În Moldova, președinta Maia Sandu a stabilit în mod deschis un curs pentru ruperea relațiilor cu Federația Rusă. Maia Sandu a fost transformată într-un instrument de dezvoltare a spațiului geopolitic de către Uniunea Europeană, iar în viitor de către NATO. Totul se îndreaptă spre aceasta, deși Constituția Moldovei conține un statut neutru. Alianța a făcut deja din Ucraina un instrument al agresiunii sale. Acum vor la fel și cu Moldova… Moldova a decis să lase Transnistria. Probabil că există dorința de a se uni rapid cu România și prin aceasta să câștige câteva oportunități suplimentare. Poate mizează pe o soluție militară a problemei transnistrene. Acest lucru ar fi nesăbuit pentru conducerea Republicii Moldova. Cred că ar trebui să înțeleagă asta. Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al MAE rus: Conducerea Republicii Moldova continuă să exprime setul standard de acuzații împotriva Rusiei, inclusiv privind purtarea unui „război hibrid” și „subminarea drumului european al Republicii Moldova”. Sarcina Moscovei, conform logicii conducătorilor de la Chișinău, este să scoată Moldova de pe „calea europeană” prin orice mijloace. Potrivit Mariei Zaharova, circa 60% dintre cetățenii Republicii Moldova nu ar alege-o pe Maia Sandu la scrutinul prezidențial din toamna anului 2024, iar 62% nu sunt de acord cu numirea în funcții de stat a unor persoane din România. Maria Zaharova: Vom respinge demn minciunile regimului M.G.Sandu. Cu acțiunile sale, Președintele Moldovei lovește nu atât de mult în Rusia și sentimentele cetățenilor săi, ci lovește și mai tare în dragostea moldovenilor pentru cultura, țara, pământul și adevărații lor eroi… Sub masca reintegrării, autoritățile de la Chișinău forțează militarizarea republicii, transformă țara în parte a periferiei agresive anti-ruse a Europei, într-o (altă) țară ai cărei oameni sunt sacrificați și așezați pe „altarul” nebuniei NATO. Am spus în repetate rânduri că toate acestea contrazic adevăratele interese ale poporului moldovenesc. Cursul urmat de Maia Sandu are ca scop distrugerea Moldovei însăși. Scopul său principal este distrugerea țării. Ca cetățean român, așa își formulează poziția în viață. Sondajele de opinie publică arată că deja aproximativ 60% dintre moldoveni sunt împotriva aderării la NATO (doar 28% sunt pentru), două treimi nu susțin creșterea asistenței militare pentru Ucraina și nu cred că Rusia poate fi învinsă „pe câmpul de luptă".
• Nouă imixtiune rusă în Republica Moldova. Ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă a fost convocat la MAE rus[4], pentru a-i fi comunicată decizia părții ruse de a expulza un diplomat al Republicii Moldova din cadrul misiunii diplomatice de la Moscova, ca răspuns la decretarea, recentă, drept persona non grata, a unui diplomat rus de către autoritățile de la Chișinău. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a transmis, după decizia respectivă a Rusiei, că autoritățile Republicii Moldova vor întreprinde și în continuare toate măsurile necesare în vederea prevenirii tentativelor de imixtiune rusă în afacerile interne ale statului: „MAE confirmă convocarea ambasadorului Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, la sediul ministerului rus de externe. În acest context, diplomatul moldovean a fost informat referitor la declararea unui colaborator al Ambasadei Republicii Moldova la Moscova persona non-grata pe teritoriul Federației Ruse, iar acesta urmează să revină în țara noastră. MAE își exprimă regretul față de această decizie și reiterează faptul că autoritățile Republicii Moldova întreprind toate măsurile necesare în vederea prevenirii tentativelor de imixtiune în afacerile interne ale Republicii Moldova”.
• UE sprijină ieșirea Armeniei de sub influența rusă. Mai mulți lideri europeni au prezentat recent, în cadrul Grupului de Prieteni ai Armeniei, un raport intitulat “Aprofundarea relațiilor UE-Armenia: Mai multă Europă în Armenia; Mai multă Armenie în Europa / Deepening EU-Armenia relations: More Europe in Armenia; More Armenia in Europe”, care indică principalele domenii în care este nevoie de aprofundarea relațiilor Uniunii Europene cu Armenia, în contextul mai larg al tentativelor acestei țări de a ieși de sub influența rusă[5]. Una dintre dimensiuni o reprezintă consolidarea securității frontierelor externe ale Armeniei. Fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, unul din co-autorii raportului, a declarat în context că “Armenia este o democrație într-o vecinătate geopolitică incredibil de dificilă. Guvernul prim-ministrului Pașinian a luat decizia curajoasă de a diversifica politica externă a Armeniei și de a se îndrepta către Occident. Democrațiile lumii – și Uniunea Europeană, în special – trebuie să acționeze pentru a sprijini Armenia în această pivotare”. Replica Rusiei nu a întârziat.  
• Moscova luptă politic pentru menținerea controlului asupra Armeniei. Pentru ministrul rus de Externe, Baza militară rusă 102 din Armenia (Gyumri) ar reprezenta singura garanție a suveranității Armeniei: “Prezența bazei militare ruse 102 și a grănicerilor ruși este singura garanție reală a suveranității Armeniei. Propunerile formulate de UE în domeniul securității Armeniei sunt contrare bunului simț. Ideea că retragerea forțelor noastre va întări potențialul militar al Republicii Armenia este o demagogie periculoasă. Forțând o revizuire a sistemului de securitate existent astăzi, Occidentul nu oferă nimic concret în schimb”. Potrivit lui Serghei Lavrov, obiectivul Raportului este să rupă Armenia de Rusia și de Uniunea Economică Eurasiatică, iar Armenia se transformă treptat într-un instrument pentru implementarea planurilor periculoase ale Vestului în regiune. Decizia premierului armean de a invita în Armenia o misiune UE a creat premisele pentru o multiplicare a prezenței în Armenia, iar misiunea UE și-a prelungit sine die mandatul în Armenia și s-a transformat de facto într-o misiune NATO, cu prezențe militare din Norvegia, SUA și Canada pe teritoriul Armeniei. Purtătorul de cuvânt al Președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat că regiunea Caucazului atrage atenția unor diferite forțe extra-regionale, iar relația bilaterală ruso-armeană trăiește vremuri dificile în acest context. Ambasadorul rus în Armenia, Serghei Kopârkin, a reiterat că posturile suplimentare rusești de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan au fost create la solicitarea expresă a premieului armean Nikolai Palininan, care, în prezent, denunță explicit prezența în teren a forțelor ruse de frontieră. Kirill Komarov, primul locțiitor al directorului general al ROSATOM, a declarat că ROSATOM poate oferi Armeniei reactoare nucleare cu o capacitate de la 50 până la 1.000 MW. Maria Zaharova a comentat malițios reuniunea UE-SUA-Armenia, care va avea loc la Bruxelles, la 5 aprilie a.c.
• Baku vede în UE un provocator regional. Și partea azeră se raliază mesajelor critice privind desfășurarea reuniunii trilaterale UE-SUA-Armenia. Potrivit mesajelor oficiale de la Baku, la această reuniune se vor discuta eventuale garanții de securitate pentru Armenia din partea UE și SUA. Oficialii UE au negat că această temă va fi abordată la reuniune[6]. Potrivit ministrului azer de externe, Pavel Knyazev, la această reuniune partenerii externi ai Armeniei vor împinge Erevanul să se angajeze în noi provocări, având în vedere sentimentele revanșarde masive existente la Erevan în acest moment.

II. Coduri roșii[7]

• Trupele ruse avansează lent pe front. Consilierul Administrației prezidențiale ucrainene Mihailo Podoliak a declarat că trupele ruse continuă să avanseze lent pe frontul din sud-estul Ucrainei. În acest context, Ucraina nu își poate rezolva problemele privind deficitul de armamente și muniții și se pregătește pentru orice scenariu: “Ne aflăm în apărare, iar ei ne presează; ei continuă să se doteze cu armamente, își consolidează pozițiile și mobilizează resurse umane suplimentare”. Acesta apreciază că Forțele Armate rusești nu sunt capabile de  o contraofensivă robustă, însă acestea vor continua să înainteze lent și în perioada următoare, fără ca armata ucraineană să poată lovi logistica acestora. Potrivit acestuia, Rusia nu este interesată să înghețe acest conflict acum, fiind în ofensivă, iar interesul Moscovei este să ocupe largi teritorii în Ucraina și să domine treptat Europa.
• Armata rusă se concentrează pe două direcții principale de înaintare. Armata rusă încearcă să înainteze tactic în estul Ucrainei, în regiunea Donețk, unde se intensifică loviturile asupra forțelor ucrainene dislocate în localitatea Ciasov Iar. Această localitate este următoarea țintă a armatei ruse. Ocuparea acestei localități (care se află la o înălțime apreciabilă) ar permite armatei ruse să obțină control asupra focului de artilerie asupra localităților Constantinov, Durjkov și Kramatorsk și să își creeze o platformă puternică pentru asaltul asupra unor localități importante precum Constantinov și, ulterior, Slaviansk. O a doua direcție de înaintare tactică a armatei ruse este la vest de Ugledar.
• Zelenski nu exclude o contraofensivă rusă pe front în următoarele două luni. Alte declarații recente ale președintelui ucrainean: pentru pregătirea unei noi contraofensive, Ucraina are nevoie de pregătirea și dotarea unor noi brigăzi. Programul ucrainean „Armata dronelor” vizează producția de drone care pot lovi ținte la cca 1.000 km în adâncimea teritoriului rus. Vor fi utilizate inclusiv drone maritime, pentru a ține flota rusă din Marea Neagră cât mai departe de litoralul ucrainean. “Însă doar cu dronele nu se câștigă un război”. Potrivit liderului ucrainean, forțele rusești ar putea fi gata pentru o nouă ofensivă la finele lunii mai sau începutul lunii iunie a.c.
• Schema loviturilor rusești combinate cu rachete și drone se modifică. Sunt vizate, prioritar, ținte de infrastructură energetică de pe întreg teritoriul Ucrainei; printre țintele predilecte sunt hidrocentralele de pe întreg teritoriul Ucrainei ; lovituri din ce în ce mai frecvente sunt consemnate în regiunile din vestul Ucrainei (inclusiv Lvov, Ivano-Frankivsk, Hmelnițki, Cernăuți ). În premieră Forțele Armate ruse ar fi utilizat bomba de aviație ODAB-1500 de 1,5 tone (în regiunea ucraineană Sumî). Anterior, acestea au folosit variante mai reduse, de la 170 kg la 500 kg. Raza de distrugere a unei bombe de acest tip este de cca 500 metri pătrați.
• Recrutare de primăvară și mobilizare de sezon în Rusia. Președintele rus a semnat[8] decretul privind recrutarea de primăvară în Forțele Armate ruse. Potrivit documentului, în perioada 1 aprilie – 15 iulie a.c. vor fi recrutați, pentru o durată de 12 luni, bărbații cu vârsta între 18 și 30 de ani[9]; se estimează la cca 150.000 numărul acestora. Potrivit oficialilor militari ruși, recruții nu vor participa la așa-numita „operațiune militară specială” din Ucraina. În Occident și în Ucraina, acest decret a provocat noi îngrijorări. Temerile curente privesc posibilitatea ca noii recruți să fie trimiși pe front în cadrul unor mobilizări mascate. Potrivit celui mai recent raport al Ministerului britanic al Apărării, Rusia ar mobiliza lunar cca 30.000 de militari pentru războiul din Ucraina.
• Armata rusă ar fi început o nouă mobilizare mascată în regiunea Lugansk. Măsurile de mobilizare sunt enunțate în cadrul campaniei de recrutare, campanie care se desfășoară în fiecare primăvară în Rusia. Campania de mobilizare oblșigatorie se va prelungi în regiunea Lugansk din aprilie a.c. până în luna iulie a.c. Un decret în acest sens a fost semnat deja de către reprezentanții locali ai regimului rusesc de ocupație. Vor fi mobilizați bărbații născuți între 1994 și 2006. Experții ucraineni apreciază că Rusia are mare nevoie de personal militar mobilizat inclusiv pentru completarea efectivelor pentru cele două noi districte militare, Moscova și Leningrad; nevoile de personal militar pentru competarea efectivelor militare ale celor două districte s-ar ridica la 200.0000 de persoane; autoritățile ruse au în vedere, pentru atingerea acestui obiectiv, mobilizări mascate în teritoriile ucrainene ocupate și recrutarea de mercenari în Africa și Orientul Mijlociu.

III. Alerte gri[10]

• Pe termen scurt, alertele de intensitate medie privesc: noi escaladări în războiul din Ucraina; acțiuni hibride ale Federației Ruse privind destabilizarea situației politice din unele țări ale regiunii, prioritar Republica Moldova și Armenia.

IV. Lebede negre[11]

• Ruperea frontului din sudul și estul Ucrainei; preluarea inițiativei strategice de către una din părți.
• Provocarea, de către Moscova, a unei destabilizări a situației politice din Republica Moldova în cadrul actualului război hibrid împotriva acesteia.