Cronicile Mării Negre. Ediția a XIV-a, Partea a II-a

CRONICILE MĂRII NEGRE / CMN.

Jurnal de bord geopolitic la Pontul Euxin[1]

Ediția a XIII-a, miercuri, 19 iunie 2024

Partea a Doua

I. Cronici albe[2]

• Acordul bilateral de securitate Ucraina-SUA. În marja Summitului G7 din Italia au fost semnate cele mai recente acorduri bilaterale ale Ucrainei în domeniul securității – cu SUA și cu Japonia. Acordul bilateral de cooperare în domeniul securității între Ucraina și SUA[3] (care se va derula pe o perioadă de 10 ani, conform duratei-cadru a marii majorități a acordurilor bilaterale de acest gen semnate în 2023 și 2024 de Ucraina) prevede, printre altele: construirea și menținerea unor capabilități credibile de apărare și descurajare ale Ucrainei; consolidarea cooperării în domeniile securității și apărării; sprijinirea nevoilor principale de apărare ale Ucrainei pe termen scurt, mediu și lung; extinderea schimbului de informații și a interoperabilității militare conform standardelor NATO; crerea premiselor și consolidarea sprijinului pentru ca Ucraina sa devină un contributor pe termen lung la securitatea Europei; consolidarea capacităților Ucrainei de a susține actualul război de apărare pe termen lung, inclusiv prin consolidarea industriei sale de apărare, reconstrucție economică și securitate energetică; facilitarea accelerării integrării euro-atlantice; facilitarea unei păci juste în actualul război, care să garanteze inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei; consultări rapide în cazul unui nou război împotriva Ucrainei etc.
• Acordul bilateral de securitate Ucraina-Japonia. Acordul bilateral de cooperare în domeniul securității între Ucraina și Japonia[4]: În cursul anului 2024, Japonia va acorda Ucrainei un sprijin în valoare de 4,5 miliarde de dolari, iar sprijinul financiar se va menține la cote similare pe toată durata acordului (10 ani). Japonia va acorda sprijin Ucrainei prioritar în domeniile: securitate, apărare, asistență umanitară, economie și finanțe etc; Japonia va susține “formula păcii” propusă de Ucraina pentru finalizarea războiului actual și implementarea de sancțiuni împotriva Federației Ruse, Japonia a devenit astfel prima țară din afara NATO care a semnat cu Ucraina un acord de cooperare în domeniul securității și totodată prim țară din regiunea Asia-Pacific semnatară a unui astfel de acord.
• Noi măsuri de sprijin ale partenerilor occidentali pentru Ucraina (1). În diferite formate multinaționale recente, au fost anunțate noi măsuri de sprijin ale partenerilor occidentali ai Ucrainei. La 13 iunie a.c. a avut loc, la Bruxelles, o nouă reuniune[5] a Grupului de contact pentru sprijin militar acordat Ucrainei în format Ramstein (Ukraine Defense Contact Group / UDCG / Ramstein group), ocazie cu care s-a alăturat grupului și Argentina[6]. Tot la 13 iunie a.c. a avut loc reuniunea Consiliului NATO-Ucraina și a miniștrilor apărării din țările NATO, ocazie cu care s-a discutat și convenit adoptarea unui plan operativ pentru extinderea sprijinului acordat Ucrainei și au fost discutate și adoptate măsuri privind consolidarea rolului coordonator al NATO în  livrarea de armamente, tehnică de luptă și muniții către armata ucraineană (actualul rol de coordonare îi revine coaliției Ramstein), precum și în procesul de instruire a militarilor ucraineni. La reuniunea Ramstein-23, șeful Pentagonului a anunțat un nou sprijin american pentru Ucraina în valoare de 225 milioane de dolari. La reuniunile NATO, secretarul general a anunțat că au fost adoptate decizii privind acordarea unui sprijin militar din partea Alianței, pentru Ucraina, la un nivel de cel puțin 40 miliarde dolari anual, pe baza unui grafic de distribuții la nivelul țărilor membre. Graficul de distribuții va ține cont de cotele procentuale ale PIB-urilor țărilor membre ale Alianței. De exemplu, SUA participă cu cca 50% la PIB-ul general al Alianței, astfel încât SUA vor aloca cel puțin 20 miliarde dolari anual Ucrainei în cadrul acestui angajament colectiv. Presa rusă specifică faptul că Ungaria nu va participa la acest efort colectiv, dar și că Budapesta nu a blocat și nu va bloca acordarea acestuia de către ceilalți membri ai Alianței.
• Noi măsuri de sprijin ale partenerilor occidentali pentru Ucraina (2). La Summitul Păcii din Elveția: vice-președintele SUA Kamala Harris a anunțat că SUA vor acorda Ucrainei un nou pachet de sprijin, în valoare de peste 1,5 miliarde de dolari, pentru nevoile umanitare și energetice ale acestei țări (824 milioane de dolari  pentru sectorul energetic, inclusiv repararea infrastructurii distruse de rachetele rusești; 379 milioane dolari pentru nevoi umanitare – alimente, apă,  adăposturi; 300 milioane dolari pentru assitență civilă în domeniul securității; Argentina a anunțat participarea țării la Coaliția Internațională pentru revenirea în Ucraina a copiilor ucraineni.
• Noi măsuri de sprijin ale partenerilor occidentali pentru Ucraina (3). La Summitul G7 din Italia[7]: țările membre G7 au promis acordarea de noi pachete de sprijin și asistență militară[8], inclusiv în ceea ce privește livrarea de noi sisteme de apărare aeriană (în particular Patriot), precum și utilizarea veniturilor rezultate din dobânzile activelor rusești înghețate în folosul Ucrainei. În acest sens, G7 a adoptat primele măsuri privind acordarea, către Ucraina, a unui împrumut de 50 de miliarde de dolari, folosind active rusești înghețate ca și garanție a acestuia. Marea Britanie și Canada au anunțat, separat, un nou sprijin financiar și militar pentru Kiev. Canada a anunțat că va efectua în perioada imediat următoare o nouă livrare de noi vehicule blindate. Ministrul Apărării, Bill Blair, a declarat că trupele ucrainene vor fi foarte rapid instruite în domeniul utilizării în luptă a acestora. Marea Britanie a declarat că va anunța un ajutor umanitar în valoare de 242 de milioane de lire sterline (309,5 milioane de dolari) pentru Ucraina. Este foarte posibil ca Washingtonul să furnizeze Kievului un alt sistem de rachete Patriot, ca răspuns la apelurile Ucrainei pentru mai multă apărare aeriană. Germania s-a angajat pe 11 iunie a.c. să trimită un sistem Patriot, împreună cu tunuri antiaeriene autopropulsate Gepard și un sistem de apărare aeriană IRIS-T.     
• Se va fabrica muniție NATO în Ucraina. Încep să se concretizeze planurile privind producția de muniții și armamente (inclusiv NATO) pe teritoriul Ucrainei sub licență occidentală. Compania americană Northrop a anunțat existența unor planuri privind producția, în Ucraina, de muniții de calibru mediu, pe o gamă extinsă, inclusiv/prioritar muniții antitanc de 155 mm. Planuri similare au fost enunțate de către concernul german Rheinmetall, care intenționează să creeze o companie mixtă germano-ucraineană, pe teritoriul Ucrainei, pentru producția de muniții de calibru 155 mm (în noua companie mixtă partea ucraineană ar putea avea 49%, iar concernul german – 51%). Alți mari producători europeni de armanent își dezvoltă în prezent planuri similare.
• Summitul NATO între borne simbolice. La Summitul NATO de la Washington, din iulie a.c., nu se va menționa o dată concretă privind aderarea Ucrainei la NATO. Se fac demersuri pentru convenirea adoptării unei foi de parcurs, dar care să nu includă date concrete sau borne temporale, ci mai degrabă borne de proces care să marcheze îndeplinirea unor standarde. În negocierile privind derularea Summitului se pune deja un accent deosebit pe necesitatea contiunării și amplificării sprijinului militar și tehnico-militar pentru Ucraina. “Cu cât va fi mai mare acest sprijin, cu atât se va putea apropia momentul instaurării în Ucraina a unei păci reale și juste[9] (Jens Stoltenberg). Pe de altă parte, țările membre NATO caută în continuare, împreună cu Ucraina, o formulă corectă/justă/echilibrată care să fie introdusă în comunicatul final al Summitului și care să răspundă în mod egal atât nevoilor, dorințelor și așteptărilor părții ucrainene, cât și actualei realități geopolitice. O formulă corectă ar trebui să includă, pe de o parte, certitudinea perspectivei de aderare (există un consens între parteneri cu privire la acest aspect) și, pe de altă parte (potrivit aspirației oficialilor ucraineni), și un calendar ferm al aderării (direcție pentru care insistă oficialii de la Kiev). “Avem o dilemă clară în acest sens – este foarte greu să inviți Ucraina să adere la Alianță cât timp acolo este război”, a declarat recent, la Washington, secretarul general al Alianței NATO[10].

II. Coduri roșii[11]

•  Putin cere ipocrit “un nou sistem de securitate eurasiatică” și încearcă să îl impună cu rachete și tancuri. “Noua ordine mondială” cu tancuri rusești. La discuția cu membrii conducerii MAE rus[12], președintele Putin a cerut MAE rus să elaboreze „un nou sistem de securitate eurasiatică”, sistem care să fie urmat de reduceri convenite ale prezenței militare a unor state din afara regiunii în „Eurasia”. Potrivit lui Putin, Rusia trebuie să elaboreze un sistem de securitate, care care să îl propună ulterior, spre negociere și convenire, comunității internaționale. Sarcini similare au fost atribuite și Adunării Federale a Federației Ruse. Putin a precizat, de asemenea, că sprijină inițiativa Republicii Belarus de a elabora o Cartă a multipolarității și diversității pentru secolul 21. V.V. Putin are intenția de a discuta și conveni la nivelul BRICS (la Summitul din Kazan) parametrii noii ordini multipolare, parametri discutați și în formate precum CSI sau Organizația de Cooperare de la Shanghai, mai ales că „schema Vestului nu mai funcționează; suntem martori ai falimentului securității euro-atlantice; trebuie creat un nou sistem de securitate în Eurasia”. Putin a sugerat cu această ocazie clasei politice de la Washington să denunțe recentul acord de securitate semnat de președintele Joe Biden cu președintele Ucrainei, a evidențiat așa-zisa ilegitimitate în funcția de șef de stat a lui Volodimir Zelenski și a punctat principalii parteneri ai Rusiei în noul sistem de securitate în “Eurasia” [13]. Evaluări: Propuneri similare ultimative ale Federației Ruse privind constituirea unui sistem de securitate în Europa și în lume adaptat la viziunea neoimperialistă rusă au mai fost formulate de Moscova în decembrie 2021, înainte de invazia pe scară largă în Ucraina. Moscova încearcă să își recalibreze rolul în lume cu inițiative ultimative, belicoase și imperialiste – instrumente tradiționale ale unei viziuni politice vetuste/perimate.
• Covor roșu și zgomot de rachete la Phenian. Vizita președintelui rus la Phenian[14] are loc în contextul nevoii acute a Federației Ruse de a-și securiza un sprijin tehnico-militar pe termen mediu și lung al Coreei de Nord. Prezența în delegația oficială rusească a unor înalți oficiali care au roluri semnificative în domeniul industriei militare și al cooperării tehnico-militare[15] externe probează interesul Rusiei de a folosi această vizită pentru a permanentiza și extinde importurile actuale de muniții și armamente din partea Coreei de Nord. În cadrul vizitei se va semna “Acordul bilateral privind parteneriatul strategic  cuprinzător între Federația Rusă și Republica Populară Democratică Coreea”. Conceptul de “parteneriat strategic  cuprinzător” indică, pentru ambele state, un nivel superior al relației bilaterale. Noua relație bilaterală va avea trei atribute esențiale: cooperarea tehnico-militară[16] (în perioada următoare vor exista, probabil, mai multe detalii privind evoluțiile în acest domeniu), extinderea cooperării în diferite sectoare și domenii, precum și cooperarea în susținerea așa-numitei noi “ordini mondiale multipolare”, concept cu care Moscova își fidelizează și cumpără parteneri și aliați pe scena internațională. Vizita ar putea avea ca efect și consolidarea relațiilor în triunghiul Moscova-Beijing-Phenian, în oglindă cu  triunghiul Washington-Tokyo-Seul.
• Frontul din Ucraina, evoluții periferice. Frontul evoluează fără modificări majore. Partea rusă evocă posibilitatea unei contraofensive pe care Ucraina ar putea-o pregăti în regiunea Zaporojie. Partea ucraineană evocă posibilitatea acumulării de trupe rusești pe unele direcții de înaintare tactică în estul Ucrainei. Cele două părți par a nu avea resursele necesare pentru străpungerea frontului. Riscul unei ofensive rusești de amploare și de impact se diminuează treptat. Nu mai există premise reale pentru îngrijorări privind riscul “spargerii” strategice a frontului de către armata rusă. Forțele celor două părți par a fi realizat un echilibru operațional de-a lungul actualei linii de contact.

III. Alerte gri[17]

• Pe termen scurt, alertele de intensitate medie privesc: vizita lui Putin la Phenian și posibile rezultate privind (noi) livrări de rachete nord-coreene și obuze/muniții în Federația Rusă; acțiuni hibride rusești în Republica Moldova și țările din Caucazul de Sud.  

IV. Lebede negre[18]

• Ruperea frontului din sudul și estul Ucrainei; preluarea inițiativei strategice de către una din părți.