Schimbări majore în geopolitica Africii. Burkina Faso a rupt relațiile diplomatice cu Franța

Dorin Melnic

Burkina Faso a rupt relațiile diplomatice cu Franța, adâncind și mai mult ruptura cu fostul său lider colonial. ,,Guvernul nostru informează comunitatea națională și internațională că a decis să pună capăt relațiilor diplomatice cu Parisul, începând de astăzi’’, se arată în declarația de pe 26 iunie a.c., difuzată la televiziunea țării.

Junta militară condusă de căpitanul Ibrahim Traoré, aflat la putere de la lovitura de stat din septembrie 2022, manifestă o politică externă îndreptată împotriva vocilor critice și țărilor occidentale, în special împotriva Franței.

Acesta i-a acuzat pe francezi că acționează în mod persistent împotriva intereselor sale. ,,Nu sunt îndeplinite condițiile esențiale pentru promovarea unor relații bazate pe respect reciproc, încredere și neamestec în afacerile interne și suveranitatea națională’’, a declarat ministrul burkinez al Comunicațiilor, Gilbert Ouedraogo. ,,Noi am luat această hotărâre în urma unei revizuiri a relațiilor cu Franța, care are ,,ambiții neocoloniale, evident prin sprijinul ei pentru rețelele subversive și teroriștii aducători de instabilitate în țara noastră și în Sahel’’.

Potrivit ministrului, această decizie ,,privește exclusiv cadrul instituțional al relațiilor’’, dar ,,nu contestă în niciun fel legăturile istorice, culturale, umane și sociale dintre cele două state’’.

În ianuarie 2025, Burkina Faso, împreună cu două state vecine conduse de armată – Niger și Mali, a ieșit oficial din organizația regională ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest) pentru a forma un bloc nou împreună, Alianța Statelor din Sahel. Un motiv invocat frecvent de cele trei guverne pentru decizia lor este lipsa de sprijin din partea ECOWAS în fața terorismului, acuzând organizația respectivă că se află sub influența puterilor străine.

Reacția francezilor nu a întârziat să apară. Purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe, Pascal Confavreux, a declarat într-un comunicat de prsă că țara sa regretă ,,decizia ostilă și nefondată, care ilustrează deviația îngrijorătoare a autorităților burkineze’’.

Din ianuarie 2023, Franța nu mai are oficial ambasador în Burkina Faso. În plus, statul vest-african anunțase încetarea acordului său militar cu Parisul, urmând retragerea a aproximativ 400 de membri ai forțelor speciale franceze de pe teritoriul burkinez.

Înrăutățirea fără precedent a relațiilor diplomatice dintre Franța și Alianța Statelor din Sahel reprezintă, din păcate, un eșec al fenomenului Françafrique. Acest termen înseamnă existența unei cooperări economice, politice și militare echitabile între Paris și fostele sale colonii din Africa. În 1955, Félix Houphouët-Boigny, primul președinte al Coastei de Fildeș independente, a descris conceptul drept o posibilitate de a promova o prietenie durabilă între francezi și africani.

Dar, de la Anul Africii, din 1960 încoace, Parisul s-a folosit de doctrina Françafrique pentru a-și păstra dreptul de a efectua intervenții militare pentru a stabiliza sau proteja guvernele aliate. Exemple cheie sunt Operațiunea Manta din Ciad în 1983 și Operațiunea Serval din Mali în 2013. Pe plan economic, mari corporații franceze precum Elf, Bolloré, Bouygues și Total au obținut acces privelegiat în sectoare cheie precum infrastructura, telecomunicațiile și petrolul din Africa, numeroși experți politici africani acuzând companiile respective că au obținut aceste beneficii în schimbul finanțării a diverse regimuri și partide politice de pe ,,continentul negru’’.

În ultimii 20 de ani, diplomația franceză nu a reușit să înregistreze progrese pentru a recâștiga încrederea partenerilor africani. Președinții succesivi – Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy, François Hollande și Emmanuel Macron – au promis toți că Françafrique va funcționa din nou în baza unor principii de respect reciproc, însă geopolitica Africii deja a trecut prin schimbări majore.

Continentul își diversifică partenerii internaționali. Țări precum China, Federația Rusă și statele din Golf sunt acum actori majori atât în sectorul economic, cât și în cel de securitate. Reamintim că, la 2 mai a.c., guvernul de la Beijing a eliminat tarifele vamale pentru toate statele africane, cu excepția unuia – Eswatini, care menține relații cu Taiwanul.

Odată cu decizia radicală luată de Burkino Faso, încercările Franței de a-și redefini politica externă se vor confrunta cu impedimente și mai vizibile. Parisul dorește să pună accent pe relații bilaterale specifice, sprijin pentru societatea civilă și cooperare academică și culturală. Totuși, această schimbare strategică va trebui să lupte cu decenii de neîncredere profundă.

Imaginea durabilă și puternică a Françafrique continuă să modeleze percepțiile, în special în rândul generațiilor mai tinere de africani, care privesc relațiile din trecut cu scepticism.