Noul guvern al Bulgariei – între Occident și Rusia

Dorin Melnic

La 9 iunie a.c., guvernul bulgar, condus de premierul eurosceptic Rumen Radev, a anunțat că va opri furnizarea de armament Ucrainei. ,,A sosit timpul să ne așezăm la masa negocierilor și să căutăm o pace justă, determenată atât de Kiev, cât și de Moscova”, a declarat ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov. ,,Deja asistăm la un război pozițional, iar trimiterea de arme suplimentare va duce doar la noi pierderi de vieți omenești, fără ca situația de pe câmpul de luptă să se termine”.

Deținând stocuri mari de arme din epoca comunistă, Sofia a jucat un rol cheie – deși inițial secret – în sprijinirea armatei ucrainene în primele etape ale războiului.

Această decizie a venit după ce Radev, care a ocupat și funcția de președinte din ianuarie 2017 până în ianuarie a.c. când își anunțase demisia, a câștigat alegerile parlamentare de pe 19 aprilie, partidul său de extremă dreapă Bulgaria Progresivă obținând la acest scrutin 44.59% din voturi.

Deși acest guvern a demonstrat capacități de diplomație moderată, principala nedumerire a blocului euratlantic rezidă în necunoașterea scopului strategic al guvernului de la Sofia pe termen lung: să acționeze în concordanță cu interesele Bulgariei sau să mizeze pe o apropiere politică de Federația Rusă?

În primul rând, când un guvern eurospectic ajunge la conducerea unui stat, este necesar să întelegem mijloacele folosite pentru a obține încrederea cetățenilor.

Spre deosebire de Ungaria, unde fostul premier Viktor Orbán și-a menținut ani de zile autoritatea în baza unei doctrine naționaliste care miza pe ,,protejarea valorilor tradiționale și creștine’’, Bulgaria s-a confruntat cu un set de factori care se extind dincolo de atitudinea Sofiei față de Occident și Moscova. Un exemplu ar fi consecințele pe termen lung ale tranziției post-comuniste ale țării, care a fost deosebit de dificilă. Bulgaria s-a clasat în mod constant ca fiind cel mai sărac membru al Uniunii Europene și printre statele cu cele mai ridicate niveluri de inegalitate a veniturilor. În plus, trece printr-o criză demografică severă, populația sa scăzând de la nouă milioane în 1989 la aproximativ 6,5 milioane în prezent.

Instabilitatea politică și pierderea încrederii în majoritatea partidelor ale țării  vecine au avut, de asemenea, un cuvânt de spus în perpetuarea crizelor interne. Din aprilie 2021, Bulgaria a organizat opt alegeri parlamentare, însă, până la victoria lui Radev, niciun partid nu a obținut o majoritate stabilă. A urmat o succesiune de coaliții fragile, reflectând un electorat divizat.

În plus, premierul a fost mereu în favoarea unei cooperări strânse și echitabile între Sofia și Bruxelles; acesta a declarat, în seara de 31 decembrie 2025, că, deși adoptarea oficială a monedei euro de către stat începând cu ziua următoare a avut loc ,,prematur’’, aceasta a reprezentat ,,ultima etapă a integrării Bulgariei în Uniunea Europeană’’.

Economia națională a crescut cu 3.1% față de anul precedent în primul trimestru al a.c., plasând țara pe locul cinci în UE, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică (INS). Aproximativ 3.5 milioane persoane au fost angajate în perioada respectivă, a declarat vice președintele INS, dr. Svilen Kolev, într-un interviu acordat ziarului Nova.

El a menționat că această creștere sugerează o traiectorie economică relativ stabilă, industria fiind unicul sector care a înregistrat o scădere a valorii adăugate, în mare parte din cauza performanței mai slabe a exporturilor. În ciuda acestui fapt, creșterea generală a fost susținută de consumul intern rezistent și de creșterea activității de investiții.

Astfel de scenarii ajută la creșterea încrederii cetățenilor bulgari în UE, căci apartenența la blocul european a venit cu o serie de beneficii majore pentru acest stat, care cu greu se debarasează de problemele economice și sociale apărute după prăbușirea regimului comunist în 1989: fonduri nerambursabile pentru dezvoltare, dreptul de liberă circulație și stabilire în orice țară membră a Uniunii, sprijin de implementare a reformelor bazate pe respectarea drepturilor omului ș.a.

Este important să menționăm că, în Bulgaria, sentimentul eurosceptic a fost destul de moderat de la aderarea la UE în 2007 până în prezent, nefiind atât de critic față de politicile Bruxelles-ului comparativ cu cel manifestat de alte state din Europa de Est, precum cele din Grupul de la Vișegrad (Ungaria, Slovacia, Polonia și Republica Cehă).

În concluzie, deși Bulgaria a adoptat o abordare diferită în eforturile colective ale europenilor de a sprijini Ucraina pentru a descuraja agresiunea rusă care amenință securitatea continentului, putem fi optimiști că țara va rămâne totuși aproape de valorile UE și va colabora în continuare pentru a asigura stabilitate în regiunea extinsă a Mării Negre în aceste vremuri tulburi.