Republica Moldova și Ucraina fac un pas major în procesul de integrare europeană

Dorin Melnic

La 15 iunie a.c., la Conferința interguvernamentală la nivel ministerial de la Luxemburg, Uniunea Europeană a anunțat că va deschide primele negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, în cadrul clusterului privind aspectele fundamentale.

Începerea negocierilor cu Ucraina fusese blocată de mult timp de fostul premier ungar Viktor Orbán, care a pierdut puterea la alegerile parlamentare din aprilie a.c.

Într-o declarație publicată cu trei zile înainte, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, au declarat că toate statele membre au convenit să deschidă primul cluster cu guvernele de la Chișinău și Kiev și au descris acest cluster drept ,,coloana vertebrală a procesului de aderare’’.

,,Primul cluster acoperă valorile și principiile fundamentale pe care este construit blocul, de la statul de drept până la instituții democratice puternice’’, au declarat liderii UE. ,,Odată ce am ajuns până aici, trebuie să recunoaștem determinarea, curajul și munca depusă de ambele state în implementarea reformelor, chiar și în fața provocărilor imense. Extinderea reprezintă o alegere strategică, deoarece UE oferă pace, stabilitate și oportunități’’.

Negocierile privind clusterul fundamental sunt atât primele deschise, cât și ultimele închise în procesul de aderare. Progresele înregistrate în cadrul acestuia vor determina ritmul general al tratativelor.

Următoarele capitole de negociere sunt incluse în acest cluster:

• Capitolul 23 – Sistemul judiciar și drepturile fundamentale;
• Capitolul 24 – Justiție, libertate și securitate;
• Capitolul 5 – Achiziții publice;
• Capitolul 18 – Statistică;
• Capitolul 32 – Control financiar.

UE a stabilit repere intermediare atât pentru nivelul orizontal al clusterului, cât și pentru capitolele privind statul de drept (23 și 24). Acestea vor trebui îndeplinite înainte ca procesul de negociere să poată intra în faza sa finală, odată cu închiderea provizorie a capitolului.

Aderarea reprezintă un proces bazat pe merit. Monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește alinierea la acquis-ul UE și la standardele europene relevante și implementarea acestuia va continua pe tot parcursul negocierilor.

În urma introducerii metodologiei revizuite pentru negocierile de aderare în 2020, capitolele de negociere sunt împărțite în șase grupuri tematice:

• Fundamente;
• Piața internă;
• Competivitate și creștere incluzivă;
• Agenda verde și conectivitate durabilă;
• Resurse, agricultură și coeziune;
• Relații externe.

Astfel, Republica Moldova și Ucraina au făcut un nou pas pentru a căpăta încrederea Bruxelles-ului, deschizând negocierile pe primul grup de capitole. Deși acest parcurs necesită perseverență, cele două state simt că aderarea la Uniune nu mai este un obiectiv îndepărtat, ci o realitate construită pe inițiativă și răbadare.

,,Să devenim membri cu drepturi depline reprezintă prioritatea noastră absolută, fiind atât consacrată în Constituție, cât și susținută de cetățeni’’, a declarat premierul moldovean Alexandru Munteanu.

Spre deosebire de Ucraina, Republica Moldova a trebuit să treacă de un test electoral pentru a-și continua parcursul european, întrucât popularitatea partidelor pro-ruse a rămas la un nivel relativ ridicat în societatea moldovenească (în special în regiunea transnistreană și a Găgăuziei), în ciuda pierderii complete a încrederii guvernul de la Chișinău față de Rusia în calitate de partener economic și strategic cointeresat să mențină securitatea și colaborarea în fostul spațiu sovietic.

Reamintim că, la 20 octombrie 2024, viitoarea aderare a țării la UE a câștigat sprijinul a puțin peste jumătate dintre alegători într-un referendum. Cu 98.42% din voturi numărate, doar 50.08% își exprimase susținerea față de apartenența la Uniune.

Acest prim succes pe plan diplomatic al celor două state se datorează ambiției acestora de a deveni state democratice consolidate, în care cooperarea pe plan economic, politic și cultural cu Occidentul colectiv să fie în bază de respect și încredere reciprocă. Acest parcurs nu va lipsit de critici, scepticism sau chiar șantaj din partea Federației Ruse, întrucât regimul de la Kremlin apreciază că ar dispune încă de o influență semnificativă în spațiul CSI (Comunitatea Statelor Independente, o organizație regională de colaborare în Eurasia, însă privită de numeroși analiști politici ca fiind subordonată neoficial intereselor sale pe plan extern; cea mai recentă lovitură la adresa coeziunii acesteia o reprezintă promulgarea, în Republica Moldova, a decretului de retragere oficială a acestui stat din CSI, în aprilie a.c.).

La rândul său, UE a demonstrat că susține un principiu valoros: orice stat de pe ,,bătrânul continent’’, fie că se confruntă cu amenințări externe, fie că nu are mijloacele necesare pentru a se apăra și dorește să ofere un viitor stabil și prosper cetățenilor săi, merită o șansă de a urma calea europeană.