Tensiuni sporite între Polonia și Ucraina
Dorin Melnic
Între Polonia și Ucraina există de mult timp tensiuni politice, economice și culturale. Dar acest lucru nu i-a împiedicat pe polonezi să fie cei mai mari susținători ai vecinului lor, primind milioane de ucraineni care au fugit de război pornit de Federația Rusă pe 24 februarie 2022 (dintre care a rămas până în prezent pe teritoriul Poloniei aproximativ un milion).
Un an mai târziu, Polonia i-a conferit președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, cea mai înaltă distincție națională, Ordinul Vulturului Alb. La acea vreme, președintele de atunci, Andrzej Duda, i-a spus lui Zelenski: ,,Este dificil să-ți ascunzi lacrimile de emoție când urmărești slujba pe care o aduci patriei tale’’.
Însă, pe 19 iunie a.c., actualul președinte, Karol Nawrocki, a anunțat că retrage ordinul respectiv, ca răspuns al acordării titlului onorific ,,Eroii UPA’’ unei unități de elită a Forțelor Speciale ale Ucrainei de către liderul de la Kiev.
Ca răspuns, Zelenski și-a anulat vizita la Conferința de Reconstrucție a Ucrainei de pe 25-26 iunie a.c., acest eveniment fiind organizat în orașul Gdańsk de ambele state. Liderul ucrainean a explicat că a acordat acest titlu la cererea unității și că este de datoria sa să le ofere orice susținere morală de care ei cred că au nevoie.
Disputele istorice dintre Varșovia și Kiev nu reprezintă un subiect nou, dar este pentru prima dată când ele escaladează la acest nivel, de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia (februarie 2022).
Armata Insurecțională Ucraineană (UPA) a fost o formațiune naționalistă care a luptat împotriva sovieticilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, având ca scop principal crearea unui stat ucrainean independent.
În schimb, Polonia asociază UPA cu o grupare care a întreprins acțiuni de epurare etnică în Volânia, în perioada 1943-1944. Potrivit istoricilor polonezi, 80 000 de civili polonezi ar fi fost masacrați de această armată.
Pentru a rezolva tensiunile în mod diplomatic, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a efectuat, la 3 iulie a.c., o vizită la Varșovia, unde s-a întâlnit cu omologul său polonez, Radosław Sikorski.
,,Țările noastre sunt ,,vitale’’ una pentru cealaltă, mai ales că ,,împărțim un inamic comun’’ – Rusia. Suntem profund recunoscători pentru ,,spijinul fără precedent’’ acordat de poporul polonez din 2022 până în prezent’’, a declarat cu această ocazie Sybiha.
Făcând referire la actuala dispută, ministrul ucrainean a propus o serie măsuri pentru menținerea unui dialog egal și onest, cum ar: consultări între ministerele de externe, organizarea unei întâlniri a istoricilor și ,,contactarea liderilor religioși ai ambelor națiuni pentru a-și valorifica autoritatea în dialogul polono-ucrainean’’.
Deși Sybiha a insistat că alegerea numelui ,,Eroii UPA’’ de către unitatea armatei ucrainene nu a avut intenții de a ofensa Varșovia, acesta nu a oferit nicio sugestie că numele respectiv va fi schimbat.
Totuși, într-o declarație ulterioară pentru postul de televiziune Polsat, ministrul adjunct de externe polonez Martin Bosacki, care a participat la discuții, a precizat că Varșovia așteaptă o decizie a ucrainenilor de a ,,corecta numirea unei unități militare după UPA. ,Dacă Kievul spune că nu au avut ca scop să ne sfideze, nu au decât. Noi vrem acțiuni, nu declarații!’’, a precizat acesta.
La rândul său, premierul polonez Donald Tusk consideră că Ucraina trebuie să facă pași mai mari în repararea relațiilor dintre cele două state. ,,Nu se poate ca doar noi să propunem inițiative amiabile’’, a declarat acesta pe rețeaua de socializare X. ,,Politicienii ucraineni trebuie să înțeleagă că o relație bazată pe încredere și colaboare nu este doar în interesul nostru, ci și în al întregii Europe’’.
Tensiunile dintre Polonia și Ucraina reprezintă un bun exemplu că, chiar și atunci când europenii trebuie să fie uniți pentru a garanta securitatea ,,bătrânului continent’’ și a contracara un inamic comun, cicatricile istoriei își spun cuvântul și creează ușor scepticism și neîncredere între statele care trebuie să colaboreze, traumele și resentimentele de după cel de-al Doilea Război Mondial rămânând în memoria colectivă, iar percepția diferită asupra unor figuri politice și evenimente din acea perioadă poate fi ușor văzută drept o sfidare la adresa altui stat.
Este de datoria Varșoviei și a Kievului să gestioneze acest conflict pe cale diplomatică, căci orice alianță politico-militară între Ucraina și partenerii săi care riscă să se rupă din cauza trecutul istoric va fi un semnal pozitiv pentru Moscova în a-și urmări agenda geopolitică după bunul plac și de a vedea spațiul est-european divizat în defavoarea Bruxelles-ului.
