Junta militară din Niger primește sprijin de la două state vecine
Dorin Melnic
În cazul unei intervenții militare externe, trupele din Mali și Burkina Faso vor staționa în Niger. Acest lucru a fost raportat de Reuters cu referire la o declarație comună a miniștrilor de externe ai celor trei țări, prezentată public la 24 august a.c..
Miniștrii respectivi s-au întâlnit în Niamey, capitala Nigerului, unde generalul Abdourahamane Tiani, liderul juntei din țară, a semnat două ordine ,,care autorizează Forțele de Apărare și Securitate din Burkina Faso și Mali să intervină pe teritoriul nigerien în caz de atac’’.
Pe 26 iulie a.c., Armata Nigerului a anunțat înlăturarea președintelui pro-occidental Mohamed Bazum și închiderea granițelor. În același timp, a fost instituită o interdicție națională și au fost suspendate activitățile tuturor instituțiilor republicii. Rebelii și-au justificat acțiunile folosind ca pretext agravarea problemelor de securitate, economice și sociale ale țării.
Cinci zile mai târziu, Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest, organizație implicată în menținerea păcii regionale, constituită din 15 membri, a emis o declarație privind posibila utilizare a forței dacă rebelii nu îl eliberează pe președintele demis și nu restabilesc ordinea constituțională în Niger în termen de o săptămână. Pe 6 august a.c., ultimatumul Comunității a expirat, iar în seara acestei zile, conducerea militară de la Niamey a închis spațiul aerian al țării din cauza amenințării unei invazii militare externe.
Potrivit reprezentantului rebelilor, Amadou Abraman, cele două state vecine își trimit trupele la granițele Nigerului pentru a se pregăti de intervenție. Cu toate acestea, detaliile suplimentare privind aceste acțiuni posibile nu au fost raportate. Pe 8 august a.c., postul de radio francez RFI, citând un oficial din Nigeria, a raportat că țările africane ar putea trimite în Niger un contingent de 25.000 de militari. În același timp, cea mai mare parte a militarilor ar putea veni din Nigeria, al cărei președinte ,,a promis toleranță zero față de loviturile de stat’’.
