Alegeri parlamentare în Slovenia
Autor: Dorin Melnic
La 22 martie a.c. au avut loc alegeri parlamentare în Slovenia pentru a se forma noua Adunare Națională, principala structură a Parlamentului bicameral sloven, formată din 90 de membri, aleși pentru un mandat de patru ani.
Mișcarea pentru Libertate (ML), de centru-stânga, condusă de premierul Robert Golob, a câștigat 28.5% din voturi, în timp ce Partidul Democrat Sloven (PDS), de dreapta, condus de Janez Janša, a obținut 28.1%, a anunțat Comisia Electorală de Stat după numărarea a 99% din buletinele de vot.
Rezultatul aproape egal înseamnă că niciunul dintre principalele partide nu va avea majoritate în parlament și că formarea unui guvern va depinde strict de partide mai mici, care vor acționa ca factori de liant/decizie. Nu a fost imediat clar ce formă ar putea lua posibilele aliențe viitoare.
Odată cu afișarea rezultatelor, Golob și-a exprimat încrederea că ML va forma noul guvern.
,,Vă mulțumesc tuturor celor care ați muncit din greu de anul trecut, de patru ani. Tuturor celor care ați luptat în parlament timp de patru ani și ați făcut această campanie posibilă pentru ca noi să avem un nou mandat’’, le-a spus premierul sloven susținătorilor săi. ,,Așteptările au fost mari. Fie ca acest lucru să fie o inspirație pentru noi, pentru că am câștigat încredere. Această tendință poate fi, de asemenea, inversată și ne putem gândi cu adevărat să mergem mai departe în viitor sub soarele liber’’.
Guvernul lui Golob reprezintă o voce liberală puternică în Uniunea Europeană. La rândul său, Janša este un politician populist și un aliat apropiat al prim-ministrului naționalist maghiar, Viktor Orbán.
La nivel internațional, Golob a adoptat o poziție puternică pro-palestiniană, recunoscând un stat palestinian în 2024 și a interzis intrarea înalților oficiali israeleni pe teritoriul sloven, acțiuni aspru criticate de Janša și susținătorii săi.
Înainte de alegeri, acuzațiile de interferență străină au creat confuzie în politica slovenă, liderul PDS fiind acuzat că a angajat o companie privată de informații israeliană numită Black Cube pentru a-și sprijini eforturile electorale.
Acuzațiile, formulate inițial de jurnaliști și activiști, spun că Janša și Black Cube s-ar fi aflat în spatele unei serii de videoclipuri menite să influențeze alegerile, documentându-se astfel presupuse acte de corupție din cadrul guvernului condus de Golob.
Janša, care a ocupat și el funcția de premier al țării de trei ori în trecut și care s-a confruntat cu critici potrivit cărora ar fi încercat să restrângă libertatea presei și să submineze statul de drept în timpul ultimului său mandat (martie 2020-mai 2022), a numit actualul guvern de la Ljubljana drept un ,,sindicat al crimei’’. Deși a recunoscut că a avut contacte cu Black Cube, el a negat orice interferență electorală a companiei.
Într-o scrisoare trimisă cu trei zile înainte de alegeri de Golob către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a cerut investigarea presupusei încercări de implicăre, aceasta fiind numită ,,o amenințare hibridă clară la adresa valorilor democratice ale Uniunii Europene (UE)’’.
Disputa s-a extins la Bruxelles; grupul Partidului Popular European, din care face parte și PDS, a solicitat recent o audiere în Parlametul European pe baza unor noi acuzații conform cărora comisarul UE al Sloveniei, Marta Kos – care provine din partidul lui Golob – ar fi colaborat cu poliția secretă a Iugoslaviei în urmă cu zeci de ani, acuzații total respinse de aceasta.
Alegerile parlamentare din Slovenia au fost văzute drept o ocazie de a se verifica starea de spirit a electoratului UE, Uniunea înclinând spre dreapta de la alegerile europarlamentare din 2024, ceea ce a dat un impuls partidelor populiste. Un guvern naționalist de dreapta a preluat puterea în Republica Cehă anul trecut, adăugându-se la un bloc pro-Moscova care include Ungaria și Slovacia. Între timp, partidul suveranist Adunarea Națională conduce sondajele din Franța înaintea alegerilor prezidențiale cheie din 2027, iar în statul care este și motorul economic al Europei – Germania, Alternativa pentru Germania îi contestă pe conservatorii cancelarului Friedrich Merz pentru conducerea la nivel național a țarii.
În Slovenia, un stat alpin cu două milioane de locuitori care a devenit membru al UE și NATO în 2004, rămâne deocamdată incert dacă viitorul guvern va lucra în concordanță cu interesele Bruxelles-ului sau va deveni un posibil aliat al statelor eurosceptice în Consiliul European.
