Noi tensiuni în Peninsula Balcanică

Autor: Dorin Melnic

Președintele sârb Aleksandar Vučić a declarat recent că Belgradul monitorizează îndeaproape cooperarea militară dintre Albania, Kosovo și Croația, susținând că Serbia se pregătește pentru un potențial atac comun din partea acestora.

,,Ei așteaptă un moment favorabil. Noi ne pregătim pentru orice pericol’’, a spus Vučić într-un interviu acordat Radioteleviziunii Sârbe.

Remarcile sale s-au referit la o declarație trilaterală privind cooperarea în apărare semnată de Croația, Albania și Kosovo la Tirana, pe 18 martie 2025, care vizează consolidarea cooperării în domeniul securității și al interoperabilității militare.

La semnarea declarației, ministrul albanez al apărării Pirro Vengu precizase că aceste convorbiri trilaterale s-au concentrat pe dezvoltarea de exerciții și instruiri comune pentru a aborda provocările de securitate și amenințările hibride, adăugând că în acest an va avea loc primul exercițiu trilateral în conformitate cu Conceptul Strategic al NATO și obiectivele euro-atlantice.

Ca răspuns, Belgradul menționase că un astfel de parteneriat ar putea avea consecințe pe termen lung în materie de securitate și potențialul de a destabiliza Balcanii de Vest, susținând că alianța militară respectivă este considerată o presiune și totodată o amenințare la adresa siguranței poporului sârb din regiune.

Vorbind despre capacitățile de apărare ale Serbiei, Vučić a afirmat că țara sa deține rachete hipersonice aer-sol chinezești cu o rază de acțiune până la 400 de kilometri.

,,Deținem printre cele mai avansate sisteme de armament la ora actuală’’, a spus președintele. ,,Trebuie să menționez că, deși vom păstra relații bune cu NATO, vom continua în același timp o politică de neutralitate militară’’.

Comentând relațiile cu Croația, Vučić a acuzat Zagrebul că a încercat să submineze Serbia în ultimul an și jumătate și că s-a amestecat în afacerile sale interne.

Reacționând la aceste comentarii, președintele croat Zoran Milanović a declarat că nu înțelege de ce Serbia este aprovizionată cu arme pe care le-a descris ca fiind ofensive și că posibilitatea unei confruntări militare este cât se poate de ridicolă.

,,Cum ar trebui să atacăm? Cu ce? Nu deținem o armată pentru asta. Avem aproximativ 17 soldați, dintre care 14 sunt cu normă întreagă’’, a declarat ironic Milanović.

Liderul croat a adăugat că înțelege că Serbia își dorește un sistem de apărare puternic datorită experiențelor istorice, însă aprovizionarea cu arme ofensive achiziționate din China și Federația Rusă este destul de îngrijorătoare.

Fiind o țară membră a NATO din 2009, Croația a trimis o scrisoare secretarului general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, în care precizează că nu înțelege această formă de comunicare publică, iar astfel de probleme de securitate ar trebui tratate într-un mod mai discret și instituțional, mai degrabă decât prin declarații oficiale în mass-media.

Răspunsul președintelui sârb nu a întârziat să apară. În timpul unei vizite recente în orașul Bajina Bašta, Vučić i s-a adresat direct lui Milanović, subliniind că nimeni nu îi va dicta ce ar trebui să spună. ,,Numele meu este Aleksandar Vučić și sunt mândrul președinte al Serbiei. Nici președintele croat, nici altcineva, nu-mi va spune cum ar trebui să mă exprim’’, a declarat liderul sârb.

Acesta a susținut că Serbia își propune pacea și stabilitatea în Europa de Sud-Est, adăugând în același timp că Belgradul își consolidează capacitățile de apărare și progresează economic.

Balcanii de Vest reprezintă o regiune unde tensiunile istorice, politice și culturale continuă să mențină popoarele prezente într-o stare de neîncredere reciprocă.

Fiind înconjurată de state membre ale NATO (cu excepția Kosovo) și având o relație dificilă cu guvernele de la Priștina, Tirana și Zagreb, Serbia se așteaptă ca noi conflicte în regiune să escaladeze în viitorul apropiat, simțind nevoia să își consolideze potențialul militar cu ajutorul celor mai de încredere aliați ai săi (China și Rusia), această cooperare reprezentând un semnal de alarmă pentru Alianța Nord-Atlantică / NATO, care încearcă să combată influența Moscovei și a Beijingului într-o zonă atât de vulnerabilă, unde au avut loc războaiele iugoslave (1991-2001), printre cele mai mortale conflicte din Europa după cel Al Doilea Război Mondial.

Din păcate, din cauza rănilor istorice și incapacității statelor din Balcanii de Vest (fără Croația și Slovenia) de a porni pe un nou drum după prăbușirea regimurilor comuniste în Europa de Est în 1989 și dezmembrarea Iugoslavei, în scopul creării unui vieți mai prospere pentru cetățenii lor și de a implementa reformele economice, politice și sociale cerute de Bruxelles pentru a adera cu succes la Uniunea Europeană, viitorul acestei regiuni va rămâne încă plin de incertitudini.