Parlamentul de la Chișinău a votat retragerea definitivă a Republicii Moldova din organele statutare ale Comunității Statelor Independente
Parlamentul Republicii Moldova a denunțat, la 2 aprilie a.c., Acordul de constituire a Comunității Statelor Independente, Protocolul aferent, precum și Statutul CSI.
Prin cele două proiecte distincte, ambele votate de 60 de parlamentari din cei 90 prezenți la ședință, Republica Moldova se retrage din Acordul de constituire a Comunității Statelor Independente, semnat la Minsk la 8 decembrie 1991, și denunță Statutul Comunității Statelor Independente, adoptat la Minsk la 22 ianuarie 1993.
Denunțarea acestor Acorduri a fost inițiată de Ministerul Afacerilor Externe, care argumentează că valorile și principiile fundamentale ale CSI nu sunt respectate, în special prevederea conform căreia statele membre recunosc și respectă reciproc integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor existente. Acest principiu, care a stat la baza constituirii CSI, este încălcat de Federația Rusă, care desfășoară un război împotriva Ucrainei, a comis acte de agresiune împotriva Georgiei și menține ilegal trupe militare pe teritoriul Republicii Moldova.
De asemenea, denunțarea Acordului CSI este o acțiune firească și inevitabilă în realizarea obiectivului de aderare la Uniunea Europeană (UE).
Acordul de constituire a Comunității Statelor Independente și Protocolul la acest Acord au fost semnate în decembrie 1991 de către 11 state ex-sovietice, inclusiv Republica Moldova. Scopul principal al Acordului și Protocolului a fost consemnarea încetării existenței URSS și formarea CSI. La rândul său, Statutul CSI, semnat în 1993, stabilește principiile de bază pe care se constituie Comunitatea.
Urmare a denunțării acordurilor, bugetul de stat va economisi circa 3,1 milioane de lei, reprezentând plata anuală către bugetul CSI. Relațiile cu statele membre CSI vor continua după denunțare pe platforme bilaterale și multilaterale, iar Republica Moldova va rămâne parte la mai multe tratate ale CSI, în special în domeniul comercial-economic și social.
Pentru cele două proiecte au votat deputații Partidului Acțiune și Solidaritate, ai Partidului „Democrația Acasă” și un parlamentar al fracțiunii „Alternativa”.
În nota de fundamentare a proiectelor se menționează că principiul respectării integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor, stipulat în Acordul de constituire a CSI, nu este respectat de Federația Rusă, stat care a stat la baza creării Comunității. Rusia l-a încălcat și continuă să o facă prin „actul de agresiune împotriva Georgiei, războiul împotriva Ucrainei, ocuparea și anexarea teritoriilor acestor țări, precum și prin staționarea ilegală a trupelor militare ruse pe teritoriul Republicii Moldova”.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană este principalul partener al Republicii Moldova, sprijinind progresul economic, reformele administrative, dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea bunăstării sociale.
„Prin investiții strategice și cooperare strânsă, UE contribuie activ la parcursul Moldovei către un viitor prosper și stabil”, se menționează în document.
Alinierea la standardele și normele Uniunii Europene, care presupun respectarea suveranității și integrității teritoriale ale țărilor, este incompatibilă cu statutul de membru CSI, a declarat expertul politic Ion Tăbârță pentru Radio Moldova. De asemenea, denunțarea tratatelor fondatoare nu va afecta acordurile din cadrul CSI care aduc beneficii economice modeste țării, a mai precizat Tăbârță.
„Ar fi firesc să ieșim dintr-o organizație care exprimă pretențiile geopolitice ale Federației Ruse. Relațiile economice ale Republicii Moldove cu CSI, în momentul dat, au ajuns la un nivel foarte mic. În anul 2025, exportul nostru în CSI era de 15%, din cauza că Federația Rusă a introdus embargouri produselor moldovenești”, a punctat Ion Tăbârță.
Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie 2022, iar pe 23 iunie 2022 Consiliul European i-a conferit statutul de țară candidată. Renunțarea la obligațiile ce decurg din apartenența la CSI reprezintă o măsură de aliniere la angajamentele asumate de țară ca stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană.
Până în prezent, Republica Moldova a denunțat aproximativ 70 de acorduri cu CSI, în cadrul unui proces continuu de aliniere a politicilor naționale și de modernizare a cadrului legislativ și economic al țării la standardele și normele UE.
Acțiunile și declarațiile autorităților de la Chișinău au fost urmate de o reacție din partea Federația Rusă. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că Republica Moldova nu poate decide unilateral la ce acorduri din cadrul CSI va rămâne parte. Maria Zaharova a declarat, într-o conferință de presă, că lista acordurilor la care Republica Moldova ar putea rămâne parte va fi stabilită de statele membre ale CSI, conform procedurilor stabilite și după o analiză detaliată.
