Noi evoluții privind Nagorno-Karabah

Alexandru Crenganiș

Liderii separatiști din Nagorno-Karabah, susținuți de Armenia, au declarat recent că autoritățile azere au acceptat livrarea de ajutoare în regiunea separatistă prin coridorul Lacin, în cadrul unei operațiuni care va fi controlată de trupele rusești de menținere a păcii și de Crucea Roșie.

De asemenea, autoritățile din Karabah au acceptat, pe 9 septembrie a.c., să permită ca și ajutoarele furnizate de Rusia să fie livrate pe teritoriul controlat de Baku dinspre orașul Agdam, deschizând astfel o legătură de transport din Azerbaidjan, pentru prima dată de când Karabahul s-a desprins de Baku în războiul încheiat în urmă cu trei decenii.

Hikmat Haciyev, consilier prezidențial azer, a confirmat pentru Agenția Reuters că acordul menționat a fost încheiat, adăugând că punctele de control azere de pe ruta Lachin vor rămâne în vigoare.

Baku a făcut presiuni pentru ca ruta sa de la Agdam să fie folosită pentru livrările de ajutoare în locul coridorului Lacin de pe teritoriul armean, culoar care este actualmente blocat. Cu toate acestea, oficialii din Karabah au afirmat că este vorba de un efort al autorităților de la Baku de a controla transporturile de ajutoare și de a restabili autoritatea proprie asupra regiunii.

În comentarii recente, Haciyev a declarat că utilizarea acelui traseu reprezintă o oportunitate pentru etnicii armeni din Karabah de „a stabili legătura cu alte zone ale Azerbaidjanului”.

Liderii occidentali și-au exprimat îngrijorarea cu privire la blocarea rutei Lacin în ultimele luni, o acțiune care i-a lăsat pe etnicii armeni din Nagorno-Karabah în nevoie disperată de alimente, energie și alte nevoi de bază.

Baku neagă faptul că blochează regiunea, oferind ruta alternativă Agdam pentru transportul ajutoarelor.

Anterior, pe 9 septembrie a.c., șeful politicii externe a UE, Joseph Borrell, a declarat pe platforma de socializare X că, în cadrul unei convorbiri cu ministrul azer de externe Ceyhun Bayramov, „a reafirmat că coridorul Lacin trebuie redeschis acum. Alte trasee, cum ar fi Agdam, pot fi deschise ca parte a soluției, dar nu ca alternativă".

Anunțul respectiv a fost făcut la câteva ore după ce premierul armean Nikol Pașinian, în cadrul unor convorbiri cu lideri străini, s-a oferit să poarte discuții „urgente” cu președintele azer Ilham Aliyev pentru a preveni o nouă recrudescență a violențelor în zona de conflict din Nagorno-Karabah și de-a lungul granițelor celor două țări.

Biroul de presă al prim-ministrului armean informează că Nikol Pașinian s-a oferit să discute din nou cu Aliyev în convorbirile telefonice separate avute cu președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, secretarul de stat american Antony Blinken și președintele Iranian Ebrahim Raisi.

Pașinian „și-a exprimat astfel disponibilitatea de a purta discuții urgente cu președintele Azerbaidjanului în vederea reducerii tensiunilor”, se spune în declarația guvernamentală publicată după convorbirea cu Macron, care ar fi avut loc în seara zilei de 8 septembrie a.c.

În declarație se spune că Pașinian a reafirmat, de asemenea, că recunoaște integritatea teritorială a Azerbaidjanului, așa cum a făcut-o și în cadrul întâlnirilor din octombrie 2022 și mai 2023 cu Aliyev, întâlniri la care a participat președintele Macron.

Un consilier de politică externă al lui Aliyev a declarat pentru Reuters că Azerbaidjanul nu a primit o ofertă reînnoită de discuții din partea Erevanului.

Între timp, trei înalți oficiali azeri s-au întâlnit pe 8 septembrie a.c. cu diplomați străini din ambasadele de la Baku pentru a acuza Armenia de intensificarea „provocărilor militare”, de „simularea” unor discuții de pace și de continuarea încurajării „separatismului” în Karabah.

Ministerul armean de Externe a negat acuzațiile.

În contextul creșterii tensiunilor între cele două țări, Armenia a anunțat pe 6 septembrie a.c. că va organiza săptămâna viitoare un exercițiu militar comun cu Statele Unite.

Ministerul armean al Apărării a declarat că scopul exercițiului Eagle Partner 2023 din 11-20 septembrie a.c. este de a pregăti forțele armene de participarea la misiuni internaționale de menținere a păcii. Un purtător de cuvânt al armatei americane a declarat că la exercițiu vor participa 85 de soldați americani și 175 de armeni.

Acest anunț a fost făcut în urma unor remarci ale lui Pașinian, care a declarat că politica țării sale de a se baza exclusiv pe Rusia pentru a-i garanta securitatea este o greșeală strategică, având în vedere eforturile Moscovei de a-și reduce rolul în regiune.

Moscova a reacționat cu furie la aceste comentarii, convocându-l pe ambasadorul armean pentru a protesta față de ceea ce a numit „măsuri neprietenoase” luate de Erevan.

Între timp, pe 9 septembrie a.c., legiuitorii separatiști din Nagorno-Karabah au votat pentru alegerea lui Samvel Șahramanian, în vârstă de 44 de ani, ca nou președinte al regiunii, o acțiune condamnată de Baku.

Credit foto: Guvernul Armeniei