Diplomat american: Acordul de demarcație dintre Armenia și Azerbaidjan reprezintă un important pas înainte
Alexandru Crenganiș
Liderii Armeniei și Azerbaidjanului susțin acordul bilateral de demarcație semnat luna trecută.
Acest acord este menit să pună capăt unor decenii de relații ostile în această regiune volatilă, a declarat un diplomat american de rang înalt în timpul unei vizite la Erevan.
De la căderea Uniunii Sovietice, Armenia și Azerbaidjanul au purtat mai multe războaie pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah – soldate cu peste 30.000 de morți – în timp ce se transformau în țări independente.
Anul trecut, Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra Nagorno-Karabah printr-o ofensivă militară fulgerătoare, însă o mare parte din granița dintre cele două țări a rămas în dispută, ambele părți ocupând sate care aparținuseră anterior celeilalte părți.
„Cred că ambele părți spun că sunt angajate în favoarea păcii. Este un acord important. Va fi un angajament de generație din partea celor două țări”, a declarat James O'Brien, secretar de stat adjunct al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, într-un interviu acordat recent RFE/RL, în timpul unei vizite la Erevan.
O'Brien se referă la un acord între Erevan și Baku, încheiat la 15 mai a.c., acord care a delimitat granița dintre cei doi rivali, care au purtat mai multe războaie și conflicte mortale.
Unii critici au citat lipsa de progres în urma semnării acordului, partea armeană sugerând adesea că Baku a fost prea lent în eforturile de a obține un acord de pace general pentru a rezolva problemele de lungă durată.
„Este indicat să fim atenți și să nu ne grăbim: cele două țări au avut o serie de discuții la nivelul liderilor, viceprim-miniștrilor, miniștrilor de externe, consilierilor de securitate națională, echipelor tehnice, doar pentru a fi conștiente de toate implicațiile pozitive ale unei înțelegeri”, a spus el.
„Cred că recentul acord de demarcație a fost un pas înainte foarte bun”, a mai spus O'Brien.
O'Brien a declarat că acordul „a recunoscut că o parte a teritoriului aparținând Azerbaidjanului trebuie transferat, dar și că baza pentru o demarcare ulterioară va fi acordul de la Alma-Ata, iar aceasta, cred, este o bază foarte constructivă pentru următorii pași”.
Acordul respectiv, care a implicat ca Erevanul să returneze Azerbaidjanului patru sate abandonate care au făcut parte din Azerbaidjan în perioada sovietică, dar care au fost ocupate de forțele armene, a provocat proteste în Armenia și apeluri la demisia conducerii țării.
Grupările de opoziție armene au denunțat „concesiile teritoriale unilaterale” făcute Azerbaidjanului.
Acestea susțin că demarcarea graniței, care afectează infrastructura comunităților de frontieră, îi face pe localnicii din zonă mai vulnerabili în fața unei posibile agresiuni ulterioare din partea Azerbaidjanului.
Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a respins criticile, afirmând că acordul de demarcare a fost necesar pentru a asigura securitatea Armeniei și pentru a pune capăt unor decenii de dușmănie cu Azerbaidjanul.
Statele Unite și Uniunea Europeană au salutat acordul de demarcație, subliniind că acesta conține o trimitere fără echivoc la Declarația de la Alma-Ata din 1991, un document prin care mai multe țări foste sovietice, inclusiv Armenia și Azerbaidjan, s-au angajat să își recunoască reciproc integritatea teritorială în cadrul granițelor administrative existente.
Numele declarației a fost inspirat de orașul Almatî din Kazahstan, unde a fost semnată.
„Din punctul nostru de vedere [al SUA], există o oportunitate unică într-o generație – poate mai multe generații – de a construi o rută comercială din Asia Centrală până la Marea Mediterană. Acest lucru se poate întâmpla doar dacă există pace între Armenia și Azerbaidjan”, a subliniat O'Brien.
Întrebat dacă Statele Unite ar fi dispuse să acționeze ca garant al unui acord între cele două părți, oficialul american a spuscă „niciuna dintre părți nu ne-a cerut să jucăm acest rol”. „Suntem foarte fericiți să sprijinim acordul de pace la care părțile ajung. Nu căutăm să intervenim în proces sau să avem vreun rol de superputere în regiune”, a completat acesta.
