Disputele ungaro-ucrainene pe teme lingvistice continuă și după vizita la Kiev a ministrului maghiar de externe
Autor: Alexandru-Marian Crenganiș
Ministrul maghiar de externe, Peter Szijjártó, a declarat la Kiev, în cadrul unei vizite recente, că Ungaria ar dori îmbunătăţirea relaţilor cu Ucraina, în ciuda disputelor privind «pachetul lingvistic». Aceste observaţii au fost făcute în data de 7 februarie a.c. în timpul recentei vizite la Kiev a lui Szijjártó, prima sa vizită la vecinul estic, Ucraina, de când a fost ales preşedinte Volodimir Zelenski.
În cadrul unei conferinţe cu viceprim-ministrul ucrainean Dmytro Kuleba, Szijjártó a declarat că guvernul maghiar este interesat să reînnoiască relaţiile de bună vecinătate cu Ucraina.
Kuleba a declarat că Ucraina doreşte ca Transcarpatia să devină „o poveste de succes, datorită eforturilor comune ale Ungariei şi Ucrainei”.
În anul 2017, Kievul a adoptat Legea-cadru privind educația, care prevede că limba ucraineană trebuie folosită mai mult în şcolile publice şi care, de asemenea, limitează predarea limbii ruse şi a altor limbi minoritare precum româna şi maghiara.
Experţii constituţionali ai Consiliului Europei au criticat legislaţia lingvistică şi reglementările anterioare privind instituţiile de învăţământ, promulgate de fostul preşedinte ucrainian Petro Poroşenko.
Ungaria, în special, se opune legii, apreciind că aceasta restricţionează dreptul minorităţii etnice maghiare din Ucraina (o minoritate de aproximativ 125.000 persoane) care urmează studiile în limba maghiară/maternă. Maghiarii reprezintă cel mai mare grup minoritar din Transcarpatia (o regiune din vestul Ucrainei care a fost cândva parte a Imperiului Austro-Ungar).
După adoptarea Legii privind educația, autoritățile de la Kiev au mai adoptat încă două legi ale așa-numitului “pachet lingvistic”, cu prevederi limitative similare pentru limbile minorităților naționale.
Kievul pretinde că legislaţia lingvistică este concepută pentru a se asigura că toţi cetăţenii ucraineni pot vorbi limba oficială a statului şi neagă că această lege este discriminatorie.
Szijjártó a declarat totodată „că doreşte ca maghiarii care trăiesc în Transcarpatia să aibă posibilitatea de a-şi păstra limba maternă”. De asemenea, a mai afirmat că „a făcut câteva sugestii” într-o întâlnire cu ministrul educaţiei din Ucraina pentru a rezolva situaţia.
Potrivit Agenției de știri BucPress, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a propus astfel ministrului Învățământului din Ucraina, Hanna Novosad, examinarea unor noi posibilități de perfecționare a însușirii limbii materne pentru minoritatea maghiară din Ucraina. Noile idei ale ministrului maghiar de Externe privind exercitarea drepturilor lingvistice ale persoanelor aparținând minorități maghiare din Ucraina au fost respinse ulterior de ministrul ucrainean al Învățământului. După părerea ministrului Novosad, aceste propuneri sunt absolut inacceptabile, transmite serviciul de presă al ministerului Educației şi Ştiinţei al Ucrainei, după încheierea întâlnirii de vineri dintre Szijjártó și Novosad la Kiev.
”Discuțiile politice cu privire la examinarea problemei lingvistice pentru școlile cu predare în limbile minorităților naționale sunt considerate închise, astfel încât toate eforturile vor fi axate pe activități de perfecționare a personalului didactic. Toții copiii din Ucraina, indiferent de originea lor etnică, trebuie să însușească eficient și liber limba de stat. În același timp, respectăm dreptul constituțional al fiecărui copil să studieze și să învețe în limba lui maternă”, a specificat Novosad.
Potrivit BucPress, ministrul maghiar de Externe a sugerat ministrului ucrainean al Educației ”să examineze unele modalități de îmbunătățire a condițiilor de studiere a limbii materne pentru comunitatea maghiară din Transcarpatia”, în special, ”prin creșterea numărului de ore pentru învățarea limbii ucrainene, dar nu în detrimentul altor discipline ce urmează să fie predate în limba maternă”. Hanna Novosad a respins propunerile lui Péter Szijjártó, argumentând că ”limba maghiară nu are statutul de limbă a unui popor autohton, deoarece statutul de „popor băștinaș” se acordă acelor naționalități, care nu au un alt stat, decât Ucraina”.
