Ce a “văzut” presa rusă la alegerile din R. Moldova

Publicația “Kommersant”: Un rol esențial în asigurarea unui rezultat care elimină riscul unei coaliții de guvernare l-au jucat acțiunile „totalitare” ale regimului Maiei Sandu. Votul pentru „Democrația Acasă”, forță populistă care se pronunță pentru unirea R. Moldova cu România, se explică prin votul de protest acordat de susținătorii apropierii R. Moldova de UE care au fost însă dezamăgiți de guvernul PAS. Autoritățile au făcut tot posibilul pentru a-și asigura votul diasporei, ignorând însă comunitatea moldovenească din F. Rusă, unde nu au reușit să voteze toți doritorii. „Kommersant” menționează “jocurile necinstite” ale puterii din R. Moldova, citând numărul redus de secții de votare din F. Rusă și raioanele de est (transnistrene) ale R. Moldova, unde “au reușit” să voteze doar 12.000 alegători din 300.000; mai mult, alegătorii din aceste raioane ar fi fost împiedicați să voteze pe malul drept al Nistrului. Se citează în acest sens o declarație a “ministerului” transnistrean de externe. Articolul din “Kommersant” citează totodată diferite declarații ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și purtătorului de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova; potrivit acesteia, următorul pas al autorităților din R. Moldova îl va reprezenta “încoronarea Maiei Sandu”, care a utilizat “întregul spectru de mecanisme totalitare”, inclusiv respingerea accesului “observatorilor” ruși la alegeri. Articolul se încheie cu declarațiile lui Igor Dodon, potrivit căruia “lupta nu s-a sfârșit” și cu cele ale lui Ilan Șor; potrivit celor doi, forțele politice pro-rusești din R. Moldova vor contesta rezultatele alegerilor.

“Nezavisimaia Gazeta”: Alegătorii din R. Moldova, mai ales în UTA Găgăuzia, au fost speriați cu “venirea Rusiei”. Ar fi fost trimis în UTA Găgăuzia un număr mai mic de buletine de vot decât cel necesar. “Închiderea podurilor” pentru Nistru ar fi dus la imposibilitatea exercitării dreptului de vot de către alegători din raioanele transnistrene. Aceștia ar fi fost astfel împiedicați să voteze împotriva PAS. Autorul articolului, Svetlana Gamova, apreciază (într-un articol destinat exclusiv alegerilor din R. Moldova) că știrea privind semnarea unui acord de colaborare între Căile Ferate din R. Moldova și compania Carpatica Feroviar din România ar fi fost primită cu îngrijorare de cetățenii din RM, care “nu doresc ca teritoriul lor să fie utilizat ca teritoriu de tranzit militar” din România spre Ucraina.

“Vedomosti”: Campania electorală a fost însoțită de scandaluri, în principal decizile CEC privind interzicerea partidelor Moldova Mare și Inima Moldovei, manipularea numărului secțiilor de vot, crearea deliberată a unor obstacole pentru împiedicarea votării în secțiile de vot alocate alegătorilor din raioanele transnistrene, de la blocarea podurilor la telefoane privind alertele cu bombă (sunt citate aici declarațiile “oficialilor” de la Tiraspol), respingerea unor acreditări pentru jurnaliști etc. Se citează declarațiile liderilor pro-ruși Igor Dodon și Ilan Șor potrivit cărora formațiunile politice pro-rusești vor contesta rezulatul alegerilor; se citează și declarațiile fondatorului Telegram, Pavel Durov, potrivit căruia serviciile speciale din Franța i-ar cerut acestuia, prin intermediari, sprjiinul pentru blocarea unor canale Telegram în ajunul alegerilor din R. Moldova.

“Rossiskaia Gazeta”: Se citează declarațiile lui Alexei Martânov, directorul Institutului Internațional pentru Noile State, potrivit căruia “Singurul învins la alegeri a fost poporul R. Moldova”. Menținerea la putere a Partidul Acțiune și Solidaritate a fost asigurată cu resurse externe și prin instrumente interne represiv-limitative. De organizarea “așa-numitelor alegeri” s-au ocupat țări și structuri europene, iar procesul a fost coordonat de Ursula von der Leyen, de lideri ai unor țări europene (Franța și Germania), precum și de serviciile speciale britanice. “Coaliția de voință privind Ucraina a dorit cu orice preț să obțină controlul asupra Moldovei. Situația a plecat de la alegerile din România, când în primul tur al alegerilor a fost ales un candidat incomod pentru UE”. Este greu să numești ceea ce s-a petrecut în R. Moldova “alegeri”. Acestea nu au fost nici democratice, nici transparente: sute de percheziții, arestări, mii de conturi de internet ale oponenților închise, interzicerea unor mass-media, inocularea fricii, permanenta retorică a alertei, limitarea dreptului de vot în “Transnistria” și Rusia, interzicerea partidului Inima Moldovei etc. Față de aceste măsuri nu au existat reacții nici la Bruxelles, nici la Paris, nici la Berlin, deși aceste măsuri au fost ilegale și neconstituționale. Astfel de practici vedem deja și în alte țări europene. De această dată a fost utilizată R. Moldova ca poligon al tehnologiilor pentru păcălirea propriilor cetățeni.

Într-un alt articol separat al aceleiași publicații, se precizează că alegerile în R. Moldova au avut loc cu “falsificarea totală” a acestora de către echipa Maiei Sandu. Este citat în acest sens directorul Centrului de analiză politică și cercetări sociale, Pavel Danilin, care ar fi observat “un număr grandios de nereguli și încălcări ale legislației electorale”, printre care nepermiterea accesului la vot al alegătorilor din raioanele de est ale R. Moldova și din F. Rusă.