Liderii europeni încearcă să acopere deficitul bugetar provocat de Brexit
Alexandru-Marian Crenganiș
Liderii Uniunii Europene au discutat recent situația bugetului comun al Uniunii pentru perioada 2021-2027, în special posibilitățile de a acoperi anul acesta deficitul de 75 miliarde de euro (81 miliarde de dolari) provocat de ieșirea Marii Britanii din UE.
Bugetul comun reprezintă “cea mai tangibilă expresie a subiectelor cheie pe care membrii UE doresc să se concentreze în următorii șapte ani; de asemenea, discuția privind bugetul Uniunii va testa disponibilitatea lor de a acumula banii", a declarat recent președintele Consiliului European Charles Michel.
Deși Uniunea dorește să cheltuiască mai mult pe măsuri legate de climă, migrație, digitalizare și securitate, statele care cotizează cu sume mari la buget refuză să plătească mai mult, în timp ce beneficiarii mai săraci sunt hotărâți să mențină sprijinul pe care îl primesc pentru agricultură și dezvoltare.
Propunerea inițială pentru contribuțiile naționale este de 1.074% din venitul național brut (VNB) al Uniunii sau de 1.09 trilioane de euro (1.2 trilioane de USD). Deși aceasta este doar o fracțiune din bugetele naționale ale celor 27 de state membre, nu există prea multe așteptări ca liderii UE să fie de acord cu această propunere.
Discuția privind bugetul Uniunii poate crea noi disensiuni în cadrul blocului și poate accentua diferențele rezultate din natura diferită a priorităților țărilor membre. "Propunerea președintelui Consiliului European duce la scăderea fondurilor de coeziune; vom avea astfel nevoie de investiții. Cred că pozițiile sunt atât de diferite încât va fi greu să se obţină un acord", a declarat recent premierul ceh Andrej Babis.
Bugetul UE primește bani din taxe vamale la mărfurile care intră pe piața sa unică, din reducerile impozitului pe vânzări, din amenzile anti-monopol impuse de UE companiilor și din contribuțiile naționale. În același timp, se cheltuiesc bani pentru subvenții pentru fermierii UE, pentru egalizarea nivelului de trai la nivelul întregului bloc, gestionarea frontierei, cercetare, securitate și diverse programe de ajutor extern.
Unii contribuabili precum cei din Țările de Jos, Austria, Suedia și Danemarca, doresc să limiteze contribuțiile bugetare la 1% din VNB. Germania, cel mai mare contribuitor, este pregătită să accepte mai mult, însă nivelul propus de 1.07% este prea mare pentru Berlin.
"Nu suntem mulțumiți", a declarat cancelarul austriac Sebastian Kurz despre propunerea lui Michel de a limita plafonul de 1.074% (plafon mai mic decât propunerea anterioară de 1.14% prezentată de guvernul blocului și 1.3% cerută de Parlamentul European). Franța dorește să mențină subvenții agricole generoase, în timp ce alte state membre doresc să transfere fondurile către noi provocări, de la combaterea schimbărilor climatice la stimularea economiei digitale.
În același timp, Spania constată că nu va obține decât o mică parte din noile fonduri prevăzute pentru tranziția economică către neutralitatea carbonului, în timp ce Lituania solicită compensații pentru o populație în scădere.
Blocul caută de asemenea noi surse de venituri, însă liderii sunt divizați în a stabili dacă instituirea unei taxe pentru deșeurile de plastic sau împărțirea profiturilor din comerțul cu emisii de carbon reprezintă o posibilă soluție.
Oficialii au avertizat că, în pofida dezacordurilor, este abolut necesară obținerea unui acord al liderilor europeni până la sfârșitul anului în curs.
