Deputaţii europeni reiau tema sancţiunilor pentru Ungaria şi Polonia

Autor: Alexandru-Marian Crenganiș

Liderii a cinci grupuri din Parlamentul European / PE au solicitat statelor membre ale Uniunii, într-o scrisoare comună de dată recentă, să acționeze împotriva Poloniei și Ungariei prin inițierea procedurilor de sancționare. Scrisoarea a fost prezentată la 24 februarie a.c. președintelui Consiliului UE, Charles Michel și secretarului de stat pentru afaceri europene al Croației, Andreja Metelko-Zgombic, a cărei țară deține președinția rotativă a blocului. În scrisoare, europarlamentarii și-au exprimat „profunda îngrijorare cu privire la lipsa gravă de progrese în procedurile articolului 7 împotriva Poloniei și Ungariei”.

Scrisoarea a fost redactată de liderul Socialiștilor și Democraților (S&D), Iratxe Garcia, dar a fost semnată şi de alţi lideri europeni precum:  Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE),  Dacian Cioloş, liderul grupului Renew Europe, Ska Keller, copreşedintele Grupului Verzilor precum şi de copreşedinţii grupului stângii radicale, Stânga Unită Europeană, Martin Schirdewan și Manon Aubry .

Semnatarii scrisorii argumentează că statele membre „nu pot ignora amenințarea deopotrivă importantă și continuă la adresa principiilor ei fondatoare”.

Liderii grupului au avertizat că eșecul statelor membre de a utiliza articolul 7 subminează efectiv integritatea și credibilitatea UE.

Deşi la 25 februarie a.c. a avut loc reuniunea miniştrilor de externe UE la Bruxelles, pe ordinea de zi nu a fost introdusă şi discuţia despre Polonia şi Ungaria. Președinția croată a Consiliului Uniunii Europene intenționează să pună dezbaterea privind statul de drept pe agenda reuniunii din martie a.c.

Președinția „monitorizează îndeaproape toate evoluțiile legate de statul de drept din Polonia și Ungaria”, precum și rezoluțiile recente ale PE privind chestiunea în cauză, a declarat recent un oficial croat.

Comisia Europeană (CE) a lansat Articolul 7 împotriva Varșoviei în 2017 din cauza unei reforme judiciare care aduce tot mai mult instanțele sub control politic. Parlamentul European a declanșat aceeași procedură contra guvernului de la Budapesta în 2018, în principal pentru limitarea libertății presei, atacarea organizaților civice, subminarea independenței judiciare, corupția și reducerea drepturilor minorităților și imigranților.

Statele membre pot decide pe această speță dacă apreciază că există un „risc clar de violare gravă” a valorilor UE, iar ulterior pot adopta sancțiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot al statului în cauză. Însă procesul a rămas aproape blocat la nivelul Consiliului UE. Președințiile UE ale Austriei și României au tergiversat includerea Ungariei pe agenda Consiliului.

Miniștrii afacerilor UE au discutat problema Ungariei doar sub președinția finlandeză a UE, care a pus statul de drept în centrul programului ei, în septembrie și decembrie 2019.

În afara audierilor, Consiliul nu a trecut la faza următoare, de stabilire a unui „risc clar”, întrucât statele membre sunt reticente în a gestiona acuzații pe chestiuni considerate în primul rând a ține de politica internă.

Într-o rezoluție din ianuarie a.c., Parlamentul European a cerut deja statelor respective să acționeze, subliniind agravarea situației în ambele țări. Un indiciu al escaladării amenințărilor la adresa independenței judiciare îl reprezintă faptul că, în ianuarie a.c. Comisia a cerut Curții Europene de Justiție să suspende activitatea Camerei Disciplinare Poloneze înființate anul trecut.

Statele membre „nu pot închide ochii la diversele dezbateri și rezoluții adoptate în parlament în ultimele trei luni sau la diversele acțiuni legale adoptate de Comisie în ambele cazuri; a venit de mult vremea acțiunii”, se afirmă în scrisoarea menționată.

Europarlamentarii vor totodată ca PE să fie invitat la Consiliu pentru a-și prezenta concluziile în privința Ungariei. Președinția finlandeză a organizat o ședință informală cu europarlamentarii, dar, în ciuda argumentelor CE și PE, nici un europarlamentar nu a fost invitat la ședința formală.

Președinția croată intenționează să continue un „schimb de informații” cu PE, dar nu prevede un rol formal pentru Parlament la audieri. Iratxe a declarat, de asemenea, că e momentul ca și Consiliul European, din care fac parte liderii UE, să acționeze pe speța în cauză.