Cercetare sociologică în Rusia privind modificarea Constituției

Cercetare sociologică în Rusia privind modificarea Constituției

O cercetare sociologică desfășurată recent de către Centrul Analitic “Yuri Levada” din Federația Rusă (condus de directorul Lev Gudkov) relevă că decizia autorităților ruse de a “reseta”, în cadrul procesului de modificare a Constituției Federației Ruse, numărul mandatelor actualului președinte rus Vladimir Putin (decizie care îi permite acestuia să participe la următoarele alegeri prezidențiale și, teoretic, să le câștige, securizându-și teoretic șederea la Kremlin până în 2036), relevă adâncirea semnificativă a clivajului din societatea rusă pe tema corectitudinii și oportunității acestei decizii.

În pofida unui rating încă ridicat al președintelui Vladimir Putin, cca 47% dintre cetățenii ruși nu ar aproba (sau “mai degrabă nu ar aproba”) decizia de “resetare” constituțională a mandatului acestuia.

Sondajul a fost efectuat în perioada 19-25 martie 2020, pe un eșantion de 1624 persoane, în 137 de localități din 50 de subiecți federali ai Federației Ruse.

La întrebarea “La 11 martie a.c. Duma de Stat a adoptat Legea privind adoptarea modificărilor la Constituție, inclusiv modificarea privind anularea mandatelor prezidențiale, care permite lui Vladimir Putin să ia parte la alegerile prezidențiale după expirarea actualului mandat. Sunteți de acord cu această decizie?”, cetățenii intervievați au răspuns astfel: sigur/total da – 23%; mai degrabă da - 25%; mai degrabă nu - 17%; sigur/total nu – 30%; nu au răspuns – 6%. În termeni cantitativi, din cele 1624 persoane intervievate, 647 (cca 47%) nu ar dori (sau mai degrabă nu ar dori) să îl mai vadă pe Vladimir Putin președinte, iar 754 (cca 48%) l-ar dori (sau mai degrabă l-ar dori).

La întrebarea “Ați dori sau nu ați dori să îl vedeți pe președintele Vladimir Putin în postul de președinte al Rusiei la expirarea actualului său mandat prezidențial, după anul 2024?”, cetățenii intervievați au răspuns astfel: 46% - da; 40% - nu; nu au răspuns – 14%. Sper comparație, în august 2017, procentul anti-Putin se ridica la 18% (mai 2018 – 27%; iulie 2019 – 38%).

La întrebarea “Ce sentimente v-a provocat adoptarea, de către Duma de Stat, a modificării Constituției în sensul anulării mandatelor prezidențiale?”, cetățenii intervievați au răspuns astfel: mulțumire – 12%; speranță - 19%; oboseală - 4%; neînțelegere – 16%; revoltă - 20%; nici un sentiment  -23%; altele – 1%; greu de răspuns – 5%.

Rezultatele sonadajului se găsesc pe pagina de web a Centrului Levada, www.levada.ru.

Celelalte centre sociologice din Federația Rusă nu au efectuat încă cercetări sociologice pe această temă.

În cadrul unui sondaj efectuat tot de Centrul Levada, în ianuarie 2020,  47% dintre cetățenii intervievați au apreciat că reforma constituțională a fost demarată de către președintele rus Vladimir Putin în interes personal.

În momentul de față, potrivit datelor aceluiași Centru, ratingul lui Vladimir Putin ar fi de cca 63% în martie 2020 față de 69% în februarie 2020, iar după datele Centului pan-rusesc de cercetare a opiniei publice, ratingul președintelui rus ar fi coborât de la 71,5% în februarie 2020 la 68,4% în martie a.c.

Potrivit experților ruși citați de publicația “Vedomosti”, ratingul președintelui Putin se poate modifica rapid în funcție de dinamica evenimentelor interne și externe, iar apropiatul referendum privind aprobarea modificărilor Constituției Rusiei (amânat prin decret din cauza pandemiei COVID-10) va reprezenta mai degrabă un vot popular de încredere acordat lui Vladimir Putin, un test de susținere populară a acestuia.