Coronavirusul va declanșa cea mai profundă recesiune din istoria UE
Alexandru-Marian Crenganiș
Economiile țărilor UE vor scădea cu 7,4% în acest an, întrucât criza coronavirusului va provoca cea mai gravă recesiune din istoria blocului, potrivit prognozei de primăvară prezentată miercuri (6 mai) de către Comisia Europeană, care prevede, de asemenea, o relansare semnificativă în anul 2021. De asemenea, se estimează că economia zonei euro va înregistra o scădere record de 7,7%.
În timpul crizei financiare anterioare, economia Uniunii s-a contractat cu 4.3%, iar cea a zonei euro cu 4.4% în anul 2009, cel mai grav an al crizei.
"Atât profunzimea recesiunii, cât și forța redresării vor fi inegale, condiționate de viteza cu care pot fi ridicate restricţiile, de importanța serviciilor precum turismul în fiecare economie și de resursele financiare ale fiecărei țări", a declarat miercuri comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.
Odată ce țările încep să depășească criza sanitară și măsurile de izolare sunt ridicate progresiv, Comisia se așteaptă la o îmbunătățire treptată a producției europene până la sfârșitul anului. În 2021, revenirea va fi semnificativă atât pentru UE (6.1%), cât și pentru zona euro (6.3%).
În ciuda creșterii solide preconizate anul viitor, zona euro nu va recupera tot terenul pierdut în 2021, a declarat comisarul. În cazul Spaniei, Italiei și Țărilor de Jos, producția va fi cu cel puțin 2 % mai mică decât nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2019, înainte de criza coronavirus. Însă redresarea ar putea fi mai accentuată în 2021 dacă statele membre se vor pune de acord asupra unui stimul ambițios, a afirmat Gentiloni.
Țările de Jos sunt reticente în a împărți costurile redresării, opunându-se emiterii de datorii comune ("coronaobligațiuni") și favorizând împrumuturile (în loc de granturi) pentru a sprijini economiile cele mai afectate.
Gentiloni a avertizat că pregătirea previziunilor este dificilă și că rămân multe riscuri care ar putea înrăutăți perspectivele economice, cum ar fi o pandemie de lungă durată sau mai severă, fragmentarea pieței unice, turbulențele financiare și/sau un nou val de protecționism.
Previziunile din primăvară au reflectat impactul devastator al virusului, care a depreciat investițiile întreprinderilor și exporturile UE, a crescut nivelul deficitului și al datoriei și a dus la creșterea șomajului.
Șomajul în UE va crește de la 6,7 % (cât a fost anul trecut) la 9 % în acest an și va scădea încet la 7,9 % în anul 2021. UE a prezentat diverse instrumente pentru a aborda efectele economice ale pandemiei, inclusiv o schemă de lichidități în valoare de 540 miliarde euro, canalizată prin intermediul diferitelor instituții.
