Alexandru-Marian Crenganiș

MAE ungar i-a chemat luni (11 mai a.c.) pe ambasadorii a patru țări nordice (Danemarca, Finlanda, Norvegia și Suedia) pentru criticile țărilor lor la adresa unei legi controversate care îi conferă prim-ministrului Viktor Orbán dreptul de a conduce prin decret pentru combaterea noului coronavirus.

Reacția guvernului de la Budapesta vine după ce miniștrii de externe din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia au adresat săptămâna trecută o scrisoare secretarului general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, în care își exprimă îngrijorarea privind situația statului de drept în Ungaria. În scrisoare se susține că legea de instituire pe termen nelimitat a stării de urgență, votată în luna martie de Parlamentul ungar, controlat în proporție de două treimi de forțe politice subordonate sau aliate premierului Viktor Orban, afectează funcționarea statului de drept în statul central-european.

Ministrul de Externe Péter Szijjártó a declarat că prin convocarea diplomaților respectivi Ungaria “nu doreşte nici o îndrumare jalnică şi ipocrită” și a reiterat că Budapesta va merge pe drumul său: „Acest week-end nu a trecut fără să fie împrăștiate știri false de curentul internațional liberal… Vom merge înainte, dar un lucru să fie clar: Ungaria este o națiune cu o istorie de mai mult de o mie de ani, care nu are nevoie de o tutelă ipocrită și ridicolă. Niciunul dintre miniștri de externe, nici cel danez, nici cel islandez, nici cel finlandez, nici cel norvegian, nici cel suedez, nu ar trebui să creadă că ei știu mai bine decât ungurii ce este bine pentru unguri. Ar trebui să ne lase nouă să hotărâm pentru noi, devreme ce poporul maghiar poate decide ce își dorește și ce nu. Și ar trebui de asemenea să își vadă de treburile lor”.

Legea menționată, care îl autorizează pe Orbán să ocolească Parlamentul în adoptarea de măsuri pentru limitarea virusului și atenuarea efectelor sale ulterioare, a provocat numeroase critici internaționale.

"Când țările folosesc situația COVID-19 pentru acțiuni care subminează drepturile fundamentale, insistăm să atragem atenția asupra acestui lucru", a declarat recent Ministrul danez de Externe Jeppe Kofod pentru Agenția Reuters. "Desigur, problema nu este legată doar de COVID-19, dar situația s-a înrăutățit deoarece maghiarii au luat o serie de măsuri care, printre altele, riscă să submineze libertatea presei", a afirmat Kofod. El a adăugat că trebuie să existe consecințe – inclusiv cele financiare – dacă valorile fundamentale nu sunt respectate.

În cursul întâlnirii de luni, Ministrul norvegian de Externe a declarat Agenției Reuters că secretarul de stat ungar Péter Sztaray a declarat scrisoarea recentă de la 6 martie a.c. a celor cinci miniștri nordici de externe (care a generat convocarea acestora la MAE ungar) a denaturat esența legii de urgență a Ungariei.

  "Ambasadorii nordici au explicat și reiterat îngrijorarea țărilor nordice cu privire la actul de urgență al Ungariei, în special puterile în situaţii de urgenţă, nelimitate în timp, precum și prevederile privind incriminarea informațiilor incorecte, care pun jurnaliștii sub un stres suplimentar", a declarat o purtătoare de cuvânt a Ministerului norvegian de Externe.

  Consiliul Europei, principalul organism al UE pentru drepturile omului, a avertizat Ungaria cu privire la regresul său democratic și la problemele legate de libertatea de exprimare într-o scrisoare din 24 martie a.c. a Secretarului General Marija Pejčinović Burić.

Miniștrii de externe ai Danemarcei, Finlandei, Islandei, Norvegiei și Suediei i-au scris lui Burić la 6 mai a.c. spunând că "împărtășesc preocupările exprimate în această scrisoare. Chiar și într-o situație de urgență statul de drept trebuie să prevaleze".

Ambasadorii Danemarcei, Suediei, Finlandei și Norvegiei au participat la întâlnirea de luni de la MAE ungar, în timp ce Misiunea Islandei în Ungaria are sediul la Viena.