Opinie: țările UE ar trebui să evite reducerea cheltuielilor pentru apărare

Opinie: țările UE ar trebui să evite reducerea cheltuielilor pentru apărare

Alexandru-Marian Crengsaniș

 

Țările UE ar trebui să evite reducerea cheltuielilor pentru apărare sub presiunea căderii economice provocate de noul virus, a declarat la 13 mai a.c. șeful diplomației UE, Joseph Borrell, avertizând că această criză provocată de COVID-19 ar putea declanșa provocări de securitate neprevăzute.

Luând cuvântul după o întâlnire a miniștrilor apărării din UE, Borrell a declarat că este clar că pandemia actuală „poate să deterioreze mediul de securitate în anii următori”. COVID-19 "a adus o nouă amenințare", a avertizat Borrell. Este "un nou factor, cerând resurse" care "necesită o Europă mai puternică în lume", a afirmat el.

În ciuda accentului actual pus pe planurile de redresare economică, Borrell a cerut statelor membre UE să asigure fondurile necesare pentru securitatea și apărarea Europei. "Este deosebit de dezamăgitor că nu se alocă fonduri suficiente, având în vedere că bugetele apărării s-au recuperat recent din șocul financiar de acum zece ani", a declarat el reporterilor după o videoconferință la care au participat miniștrii apărării din UE, Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg și oficiali ai Națiunilor Unite și Comisiei Europene.

Înaintea întâlnirii, oficialii UE și cei naționali au subliniat faptul că  această cooperare militară ar putea contribui la progresul tehnologic în domenii precum războiul chimic și biologic, inclusiv în domeniile de înaltă tehnologie și mecanismele de răspuns la criză.

Secretarul croat de Stat Zdravko Jakop, care a prezidat reuniunea ministerială a UE, a declarat că riscurile de securitate nu au dispărut odată cu pandemia, cerând europenilor să continue inițiativele de apărare precum Cooperarea Permanentă Structurată (PESCO) și Fondul European de Apărare (FED).

Aceste inițiative, inclusiv proiectele militare comune destinate răspunsului în situații de criză și amenințărilor hibride în cadrul PESCO, ar reprezenta o platformă bună pentru îmbunătățirea cooperării și dezvoltarea capacităților operaționale pentru un răspuns rapid și eficient la criză, a afirmat Jakop.

Comentariile au fost făcute în ajunul noilor propuneri pentru bugetul pe șapte ani al UE (2021-2027), pe care Comisia Europeană urmează să îl prezinte la 20 mai a.c. Discuțiile asupra bugetului pe termen lung al UE sunt blocate de mai bine de un an, iar criza coronavirusului a deranjat și mai mult planurile de a se obține un acord aprobat la începutul anului 2020.

Reducerile la proiectul de propunere a Comisiei Europene privind bugetul apărării erau deja luate în considerare cu mult înainte ca pandemia să lovească Europa. Chiar dacă cheltuielile pentru apărare sunt stabilite pentru o creștere globală, oficialii UE și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea că limitările bugetare anunțate vor submina ambițiile UE de a-și reduce dependența militară de SUA. Acestea vin, de asemenea, într-un moment în care inițiativele UE în domeniul apărării au început să dea curs progresului către o autonomie europeană mai mare.

Documentul neoficial al Comisiei din februarie amenința deja să obstrucționeze inițiativele emblematice în domeniul apărării mai mult decât propunerile anterioare, mobilitatea militară fiind una dintre principalele victime.

Menită să asigure circulația fără probleme a echipamentelor militare în întreaga UE ca răspuns la crize prin reducerea barierelor fizice, juridice și de reglementare, mobilitatea militară a fost salutată până în prezent ca fiind una dintre inițiativele emblematice de apărare ale UE, cu puține dezacorduri politice în cadrul blocului.  În cadrul celei mai recente propuneri de buget, Fondul European de apărare (care ar permite militarilor UE să planifice, să cheltuiască și să desfășoare împreună activități specifice) ar fi redus la jumătate (aproximativ 6 miliarde euro) din suma de 13 miliarde euro planificată inițial.