Întâlnirea miniștrilor de externe ai României și Ungariei

 Astăzi, 26 mai, a avut loc vizita la București a ministrului ungar de externe Peter Szijjártó, ocazie care a prilejuit o întâlnire a acestuia cu omologul său român, Bogdan Aurescu, ministrul român al afacerilor externe.

Discuția celor doi oficiali are loc într-un context delicat al relației bilaterale, după câteva episoade tensionate produse în ultima perioadă, prioritar pe fondul derulării, în partea de vest a României, fără acordul autorităților române, a unor programe ale statului ungar destinate comunității maghiare din România.

La sfârșitul discuției, cei doi oficiali au susținut o conferință de presă comună la sediul MAE român.

Principalele declarații făcute în cadrul acesteia:

Bogdan Aurescu:

"Este o vizită care are loc într-o perioadă sensibilă pentru relația bilaterală; am fost la început reticent cu privire la organizarea acestei vizite acum. Pentru că suntem la 10 zile până la ziua semnării Tratatului de la Trianon, 4 iunie, care are semnificații diferite pentru România și, respectiv, pentru Ungaria. De asemenea, în ultima perioadă au existat o serie de momente tensionate la nivelul relației bilaterale. Totodată, suntem și într-un context excepțional, acela al stării de alertă în România. Aș fi preferat ca această vizită să aibă loc după 4 iunie, pentru că este un context special și, de asemenea, pentru că este nevoie de o bună pregătire a unei astfel de vizite.

Cu toate acestea, l-am invitat pe colegul meu astăzi, la București, pentru că România dorește, în modul cel mai sincer, revenirea la o relație de parteneriat strategic real cu Ungaria și pentru că eu consider că așteptările părții române cu privire la relația bilaterală trebuie să fie comunicate direct și sincer, ca între parteneri adevărați. Am avut astăzi o discuție, aș spune, foarte substanțială și cuprinzătoare cu colegul meu.

În pofida momentelor tensionate care s-au desfășurat în ultima perioadă, Ministerul român de Externe s-a abținut să reacționeze, urmărind, astfel, să evite deteriorarea și, în același timp, să ducă la detensionarea acestor momente; am preferat să alegem această cale pentru că avem și manifestăm responsabilitate față de această relație foarte importantă dintre România și Ungaria, ca state vecine, ca parteneri strategici, state membre ale Uniunii Europene, state aliate în cadrul NATO.

O logică de parteneriat este cu siguranță aceea care evită cu orice preț, și mai ales în momentele critice, escaladarea. De aceea, România este profund interesată să ieșim din logica provocărilor și a confruntării şi propunem crearea premiselor conturării unei relații româno-ungare constructive, civilizate, moderne, pragmatice, europene.

Este nevoie să readucem în relația bilaterală climatul de încredere și de respect reciproc, așa încât să putem să conferim relației bilaterale o traiectorie corespunzătoare parteneriatului nostru strategic.

Ne dorim o abordare pozitivă a relației cu Ungaria, ca buni vecini, ne dorim să acționăm împreună în baza principiilor din Tratatul politic din 1996, în baza Declarația privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI din 2002 și de aceea am făcut și facem apel la reținere, la discernământ și pledăm, în special în actualul context, care este marcat de efectele nocive ale crizei COVID-19, care afectează toți cetățenii statelor noastre, pentru implicarea deplină și reală în construirea unei relații de bună vecinătate și de parteneriat strategic autentic, care să fie în avantajul reciproc al statelor noastre și al cetățenilor români și ungari, indiferent de etnia acestora.

Obiectivele României vizează consolidarea relației bilaterale printr-o abordare pragmatică şi constructivă, în vederea identificării unor proiecte reciproc avantajoase; dorim să punem accent pe dinamizarea cooperării economice, pe aprofundarea cooperării sectoriale în baza proiectelor realizate sau care sunt în curs de realizare, îndeosebi în domenii precum infrastructură sau energie, dar și pentru identificarea de noi oportunități de cooperare, precum și continuarea dialogului privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din cele două țări.

De aceea, un prim semnal concret al dorinței părții ungare de a adopta o atitudine constructivă în țara noastră este ca în perioada imediat următoare, așa cum i-am spus direct, sincer, domnului ministru, este ca oficialii din Ungaria prezenți pe teritoriul României să nu facă declarații publice contrare spiritului parteneriatul nostru strategic, în așa fel încât să respectăm logica acestui parteneriat strategic, a Tratatului politic de bază şi manifestând, în același timp, respect pentru ordinea constituțională din România.

Orice fel de astfel de declarații, în contextul acestei perioade care marchează, pe 4 iunie, aniversarea sau comemorarea Tratatului de la Trianon, vor duce la deteriorarea relației bilaterale și noi nu ne dorim acest lucru.

Am discutat și despre semnificația acestui moment de pe 4 iunie. Pentru România, Tratatul de la Trianon nu înseamnă decât consfințirea juridică, la nivelul relațiilor internaționale, a Actului de importanță cu adevărat primordială al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, prin exercitarea dreptului de autodeterminare al națiunii române, care pentru România reprezintă momentul principal de referință al creării statului român unitar modern. Nu contestăm dreptul suveran al Ungariei de a stabili modalități de sărbătorire sau de comemorare a evenimentelor istorice semnificative pentru statul și poporul ungar, doar că pentru noi acest moment are o altă semnificație. Este o semnificație secundară față de semnificația lui 1 Decembrie 1918. Prin urmare, interpretarea diferită a faptelor istorice este posibilă, dar este necesar să depășim confruntarea generată de această interpretare diferită a faptelor istorice.

Să privim spre viitor, în spiritul secolului XXI, să cooperăm într-un spirit european, modern, pragmatic, în folosul generațiilor prezente și viitoare.

Am discutat și despre tranzitul cetățenilor români prin Ungaria și despre circulația lucrătorilor transfrontalieri. Actuala criză a arătat că putem să cooperăm în față provocărilor comune pe care le-am avut, fiecare dintre statele noastre, dar și împreună.

Doresc în acest sens să transmit aprecierea noastră părții ungare, în mod special domnului ministru, pentru identificarea de soluții viabile, printr-o atitudine constructivă și promptă, pentru crearea acestui coridor de tranzit pentru cetățenii români și pentru asigurarea circulației lucrătorilor transfrontalieri. Am reușit, prin discuții bilaterale susținute, să găsim soluții în beneficiul cetățenilor noștri.

Am discutat și despre programul de dezvoltare economică a Ardealului. Am amintit poziția cunoscută a autorităților române: nu există nici un acord al României pentru implementarea acestui program pe teritoriul României, dar am transmis, în același timp, colegului meu care sunt parametrii minimi, de bază, pe care acest program ar trebui să-i respecte, care sunt premisele esențiale pentru discuții cu privire la acest subiect.

Am propus să discutăm despre încheierea unui acord cu privire la acest program, care să aibă în vedere gestionarea de o manieră transparentă și nediscriminatorie a acestor elemente ale programului, nu pe criterii etnice, nu prin încălcarea legislației europene sau românești privind concurența pe piață. Prin urmare, vom avea discuții în perioada următoare cu privire la acest program și sperăm să ajungem la o înțelegere pe baza acestor parametri.

Am discutat de asemenea despre Comitetul privind Minoritățile Naționale și despre semnarea protocolului acestui comitet, protocol care a fost deja parafat, la nivel tehnic, încă din anul 2016. Am reiterat deschiderea României pentru semnarea acestui protocol și pentru începerea unei noi sesiuni a acestui Comitet, pentru că este un organism bilateral important care permite să discutăm și să luăm măsuri cu privire la promovarea și protejarea drepturilor persoanelor aparținând minorității ungare din România, respectiv minorității române din Ungaria. Am subliniat, de asemenea, care sunt așteptările noastre legate de asigurarea unui regim de protecție corespunzător pentru minoritatea română din Ungaria. Domnul ministru mi-a prezentat, la rândul său, o serie de măsuri care au fost luate de către autoritățile ungare pe acest subiect. Ceea ce am decis împreună a fost ca, în perioada imediat următoare, co-preşedinţii acestui Comitet de probleme ale minorităților naționale să se întâlnească şi să discute despre semnarea protocolului şi despre reluarea activității comitetului bilateral.

Am mai discutat şi despre alte teme care ţin de relațiile economice bilaterale. Dorim să acționăm în continuare pentru dezvoltarea relației economice, în condițiile în care avem schimburi comerciale importante şi care au un potenţial de creştere. Anul trecut, conform referințelor părții române, schimburile comerciale au ajuns la 9,4 miliarde de euro. Suntem interesați să acţionăm, însă, nu numai pentru dezvoltarea acestui nivel de schimburi, dar şi pentru echilibrarea balanței comerciale, în sensul sporirii volumului exporturilor româneşti pe piaţa din Ungaria.

De asemenea, am reluat propunerea de creare a unei Camere de Coimerţ bilaterale în Ungaria pentru promovarea intereselor companiilor românești pe piața ungară, respectiv, pentru promovarea intereselor companiilor ungare pe piaţa românească. Din păcate, investițiile românești în Ungaria se află la un nivel destul de redus, de aproximativ 160 de milioane de euro, sunt peste 7.700 de societăţi cu capital românesc, dar apreciem că nu este suficient şi noi ne dorim să stimulăm creşterea semnificativă a acestor investiţii.

De asemenea, am propus şi am convenit împreună să reluăm activitatea Comitetului bilateral pe probleme economice, care nu s-a întâlnit de peste 4 ani de zile - domnul ministru este, de altfel, şi co-preşedinte al acestui comitet din partea ungară - şi vom vedea în perioada imediat următoare când vom fixa data primei noi reuniuni a acestui organism bilateral important.

De asemenea, partea română a propus organizarea unui forum economic mixt româno-ungar, care să promoveze domeniul IT&C, tehnologiile de mediu şi economia digitală. Am discutat, de asemenea, despre posibilitatea de extindere a cooperării în domeniul sănătăţii, pentru că există deja o colaborare importantă, semnificativă în domeniul transplantului pulmonar, de exemplu, care poate să reprezinte un stimul şi pentru alte tipuri de cooperare în acest domeniu, inclusiv în contextul obiectivului comun de gestionare a pandemiei de COVID-19.

Am discutat şi despre problematica energiei, care este un subiect care ne preocupă atât România, cât şi Ungaria, inclusiv problematica BRUA, şi am convenit ca în perioada următoare reprezentanții speciali din cele două ministere de externe, care se ocupă de energie, să se întâlnească şi să discute aprofundat pe toate aceste teme.

În încheiere, doresc să fac un nou apel pentru evitarea deteriorării nejustificate a relației bilaterale. Contez pe sprijinul domnului ministru Szijjártó în acest sens, și fac un apel pentru dezvoltarea unor relaţii firești, de bună vecinătate, în care să prevaleze dialogul, să prevaleze respectul reciproc, abordarea europeană îndreptată spre viitor, în interesul comun al statelor şi al cetăţenilor noştri.

Şi vă mărturisesc că preocuparea mea se îndreaptă deja - dar nu în sens negativ, ci în sens pozitiv - spre anul 2022, când vom aniversa, sper, împreună, cei 20 de ani de Parteneriat strategic dintre România şi Ungaria şi aş vrea împreună să construim până la acest reper important al relaţiei bilaterale, în aşa fel încât să putem spune că avem între România şi Ungaria o adevărată relaţie de parteneriat strategic în spirit european”.

Péter Szijjártó:

„Mulțumesc pentru invitație domnului ministru Bogdan Aurescu. Nu este prima oară când ne întâlnim, au trecut peste cinci ani de când ne-am întâlnit prima oară – dacă am numărat bine, am lucrat în această perioadă cu cinci miniștri de externe, dar și acum cinci ani, personal, am apreciat în mod deosebit colaborarea bilaterală. Sper că această relație pe care am construit-o între noi va avea un efect pozitiv și în raport cu relația noastră bilaterală.

Esența politicii externe a Ungariei aș putea să o sintetizez în două elemente: noi, în spațiul Europei Centrale, în privința cooperării central-europene suntem interesați de întărirea substanțială a acesteia, pe de altă parte, din punctul nostru de vedere întotdeauna, ne-am bazat în relațiile noastre bilaterale pe respect reciproc.

Îi respectăm pe partenerii noștri, dar, ca o națiune de peste 1.000 de ani, așteptăm, desigur, acest respect. Pe această bază de respect reciproc ne dorim să fie construită colaborarea cu România. Nu trebuie ca cineva să fie fizician nuclear ca să vadă justețea afirmației că este mult mai bine să fim în relații bune decât rele și noi ne străduim să fim în relații bune.

Este interesul celor peste 1,5 milioane de maghiari care trăiesc pe teritoriul Ardealului respectiv în Ținutul Secuiesc.

În ceea ce privește colaborarea cu vecinii noștri un exemplu bun poate să fie relația cu Serbia și Slovacia. Având în vedere că, acum un deceniu, nici cu slovacii, nici cu sârbii relațiile bilaterale nu erau despre cât de bine ne înțelegeam, dar după aceea, în urma unor eforturi de stabilire a încrederii, am reușit să stabilim cele mai bune relații din toate timpurile și cu sârbii și cu slovacii. Sper că, în urma eforturilor personale, cât și în urma eforturilor depuse de guvernele noastre, vom putea repara în viitor colaborarea între guvernele noastre, ungar și român.

Dacă nimic altceva, atunci pandemia ne-a arătat cât suntem de obligați aici, în inima Europei, să colaboram. În urma pandemiei, a apărut o colaborare normală, consistentă între cele două țări.

Cetățenii români pot să tranziteze Ungaria când vin din Europa de Vest sau pleacă în Europa de Vest. Cetățenii români care aterizează pe Aeroportul Internațional Franz Liszt din Budapesta pot imediat să tranziteze țara spre granița comună ungaro-română. Personal, ne-am înțeles cu domnul Bogdan Aurescu privind traficul transfrontalier care funcționează impecabil. Miniștrii noștri de interne s-au înțeles asupra faptului că prin cele 11 puncte de trecere a frontierei se poate realiza micul trafic transfrontalier. Mulțumim ajutorului autorităților române în ceea ce privește participarea la Bacalaureat pentru elevii care trăiesc aici, dar studiază în Ungaria.

Ar fi bine dacă am putea să extindem această cooperare normală, focalizată pe interes reciproc, pe care am stabilit-o în contextul epidemiei, în perioada următoare și în alte domenii. Consider că cheia pentru aceasta este să ne bazăm pe ceea ce ne leagă și pe legăturile naționale, maghiarii care trăiesc în România și românii care trăiesc în Ungaria. Aceasta ar putea să fie în mod particular un pod, având aceste două comunități care ne leagă. De aceea, îi rog pe prietenii români să se uite la maghiarii care trăiesc în România ca la o oportunitate, din punct de vedere al relațiilor noastre și al dezvoltării României. Noi, în orice caz, așa ne uităm la comunitatea românească din Ungaria. De aceea, îi și sprijinim să-și trăiască identitatea, să își îngrijească tradițiile și să își folosească limba. Și tot același lucru le cerem prietenilor români în ceea ce privește maghiarii care trăiesc în România. De aceea, aș vrea să vă informez pe dumneavoastră că de când noi guvernăm în Ungaria, de peste zece ani, am crescut de cinci ori sprijinul bugetar acordat minorităților naționale, respectiv celei românești și în acest moment este în fața Parlamentului ungar o legislație a naționalităților în baza căreia minoritățile, instituțiile operate de naționalități primesc în proprietate spațiile atâta timp cât acestea sunt folosite în scopul educațional sau cultural inițial. Sprijinim copiii acestor minorități să poată să ajungă în țările vecine, în tabere, și ne bucurăm că România sprijină participarea elevilor români din Ungaria în tabere din România. E normal ca România să sprijine comunitatea care trăiește în Ungaria, având în vedere că tot așa și noi sprijinim comunitatea maghiară care trăiește în România, aparținem aceleiași națiuni. De aceea, sprijinim activitățile religioase educaționale și economice ale comunităților respective. Considerăm că comunitățile care locuiesc pe teritoriul celeilalte țări ne leagă.

Pentru că tot vorbesc despre legături, acum pot vorbi și despre cele economice și de cea infrastructurală și de transport.

În ceea ce ne privește relațiile economice cu România sunt foarte importante pentru noi. România este al nouălea partener foarte important, anul trecut valoarea schimburilor dintre cele două țări a fost de peste 9 miliarde de euro. Companii importante din economia maghiară ca OTP și MOL funcționează cu un rol important și pe piața românească.

Am vorbit totodată despre programul de dezvoltare economică pe care îl derulăm în țările vecine, ca și pe teritoriul României. Astfel, prin programul de dezvoltare economică a Ardealului au fost realizate investiții  de 250 de milioane de euro în România. În mod natural, am luat la cunoștință și respect solicitarea domnului ministru Aurescu să stabilim un acord bilateral. Pentru derularea acestuia am numit responsabilii ministeriali care se vor ocupa de această chestiune pentru continuarea acestor negocieri. Sper că vom putea ajunge rapid la o înțelegere. Suntem pregătiți să continuăm acest program.

Considerăm importantă și colaborarea noastră pe plan energetic. Ne bucurăm că în curând vor fi finalizate lucrările în baza cărora infrastructura de gaz din cele două țări va fi interconectată pentru a permite și transferul de gaz dinspre România în spre Ungaria. Începând din acest an, 1,75 de miliarde de metri cubi vor putea să fie transportați anual. 

De asemenea, în august, se vor deschide noile interconectări de autostradă și sperăm că pe 10 drumuri de mai mică importanță care traversează frontiera româno-ungară, și care sunt închise astăzi, se va putea reporni traficul.

Suntem interesați să avem relații bune.

Nu vrem să participăm în dezbaterile privind politica internă a României, pentru că din păcate în ultima perioadă am fost implicați în acestea și au fost declarații regretabile, dar sperăm că acestea nu vor fi repetate în viitor. Anul acesta vor fi de două ori alegeri în România și am accepta cu plăcere să nu furnizăm teme în acestea sau în campaniile electorale care le însoțesc. În final, aș vrea să amintesc că împreună cu domnul ministru am discutat îndelung că istoria, respectiv faptele istorice sunt percepute diferit la nivel național și cred că asta este natural. Trebuie să avem în vedere că aceleași evenimente istorice pentru o națiune reprezintă o veste bună sau neutră, pentru o altă țară pot să fie o veste foarte proastă, un eveniment care să genereze tristețe colectivă.  

Când noi vorbim despre decizia de la Trianon o facem pentru că respectăm evenimentele istorice, decizia de la Trianon s-a întâmplat, Ungaria și-a pierdut două treimi din teritoriu, ceea ce putem să trăim doar ca pe un eveniment incredibil de trist. Dar, în asta are dreptate ministrul Aurescu, că, în niciun mod, acest lucru nu trebuie să influențeze viitorul relațiilor noastre bilaterale. De aceea, sunt de acord că ambele guverne trebuie să lucreze pentru bunele relații, să ne respectăm sentimentele unul altuia. Domnul ministru poate să conteze pe mine, nu doar în cele 10 zile care urmează, ci tot timpul în care vom putea lucra împreună în repararea relațiilor româno-ungare. Și, pentru a putea să ne facem cu succes munca și în viitor l-am rugat pe domnul ministru să vină la Budapesta într-o vizită oficială, iar acolo vom continua discuția, în mod particular constructivă, pe care am început-o astăzi. Pentru că noi suntem responsabili de construirea relațiilor viitoare într-un mod de care să profite atât națiunea maghiară, cât și cea română. Mulțumesc pentru invitație și pentru oportunitatea acestei discuții”.