Belarus. Lukașenko se pregătește de realegere în funcția de președinte
La 4 iunie a.c., președintele belarus Alexandr Lukașenko a numit un nou premier și a schimbat din funcții câțiva titulari ai unor ministere (industrie, finanțe, arhitectură și construcții, agricultură, informații etc). Toți șefii ministerelor de forță și-au păstrat pozițiile în structura noului cabinet.
În aceeași zi Lukașenko a confirmat componența noului guvern de la Minsk. Și-au păstrat funcțiile titularii portofoliilor ministerului de externe, ministerului apărării, ministerului de interne, ministerului energiei, Serviciului de Securitate etc. Din cei 30 de membri ai guvernului, 24 au ocupat funcții în cabinetul anterior.
Noul premier al țării este Roman Golovcenko. Acesta ocupa, la momentul numirii sale, funcție de președinte al Comitetului de Stat Militaro-Industrial. Primul vice-premier este Nikolai Snopkov, iar Alexandr Subbotin, Iurii Nazavor, Vladimir Kuharev și Ibor Petrinșenko – vice-premieri.
În aceeași zi, președintele Lukașenko a publicat decretul de demitere a vechiului cabinet de miniștri, precum și decretul privind numirea lui Roman Golovcenko în funcția de premier.
Analiștii apreciază că aceste schimbări au rolul de a consolida puterea președintelui țării, din perspectiva alegerilor prezidențiale, preconizate a avea loc la 9 august a.c.
Președintele i-a solicitat oficial premierului țării să reducă dependența țării de Rusia. Unul din motivele colaterale pentru care ar fi fost preferat Golovenko în calitate de premier ar fi fost rezultatele foarte bune obținute de acesta în procesul de creare a sistemului de rachete cu rază medie de acțiune “Polonez”, care va utiliza o platformă de lansare realizată în Belarus și rachete chinezești. Acesta a coordonat totodată și proiecte de cooperare tehnico-militare importante ale Belarus cu Ucraina (pentru crearea unei rachete antitanc) și China. Noul premier este absolvent al Institutului de Stat pentru Relații Internaționale MGIMO de la Moscova.
Cu această ocazie, președintele Belarus și-a continuat, practic, campania electorală. Acesta a precizat că nu va permite nici un “Maidan” în perioada campaniei și a alegerilor prezidențiale. L-a acuzat pe unul dintre competitorii săi (V. Țepkalo, fost șef al Parcului Tehnologic) că derulează campanie electorală din fonduri obscure. A acuzat mai mulți candidați că patronează ilegalități în procesul de colectare a numărului minim de semnături necesare promovării unui candidaturi la alegerile în cauză (un candidat la funcția prezidențială trebuie să prezinte liste cu cel puțin 100.000 semnături de sprijin). A acuzat mai mulți contracandidați că ar avea în spate grupări de influență finanțate de oligarhi ruși.
În prezent, 14 candidați și-au anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale de la 9 august a.c. Toți cei 14 colectează în prezent semnăturile necesare depunerii candidaturilor acestora la Comisia Electorală Centrală.
