Amenințarea rachetelor rusești la adresa NATO provoacă îngrijorări în Estonia

Amenințarea rachetelor rusești la adresa NATO provoacă îngrijorări în Estonia

Autor: Dorin Melnic

 

,,Sistemul rusesc de rachete amenință întreaga Alianță Nord-Atlantică’’ – această declarație îi aparține ministrului estonian al Apărării, Jüri Luik și a fost evidențiată în cadrul unei conferințe video de marți cu generalul Tod Walters, comandantul șef al Forțelor Armate NATO în Europa. Potrivit șefului Ministerului estonian al Apărării, situația de securitate din regiunea Baltică nu se îmbunătățește; ,,un exemplu în acest sens (n.n. menținerea unei situații tensionate în regiune) îl constituie intrarea în serviciu, în Rusia, a unor sisteme de rachete care reprezintă o amenințare pentru Alianță”, a declarat Luik.

Acesta a menționat că prezența forțelor aeriene americane (bombardierele B-1 și B-52, precum și vehiculele aeriene fără pilot MQ-9) în Estonia reprezintă o dovadă clară a unității membrilor NATO; ,,o valoare deosebită pentru forțele de apărare ale Estoniei o are capacitatea acestor forțe aeriene americane de a le atrage să participe la operațiuni de cooperare’’, a adăugat ministrul.

Mass-media estoniene au precizat, la jumătatea lui iunie a.c., că la baza militară estoniană ,,Emari’’ au intrat în serviciu UAV-urile Reaper MQ-9 ale celui de-al 52-lea grup operativ expediționar al Forțelor Aeriene din SUA. Dronele au fost transferate din Polonia și vor rămâne în Estonia până la sfârșitul lunii iulie a.c.

Din analiza declarațiilor de acest gen produse de către oficiali de rang înalt din state membre NATO rezultă că, atunci când un stat-membru al NATO semnalează public un avertisment cu privire la pericolul rusesc asupra securității promovate de spațiul nord-atlantic, cea mai mare probabilitate este ca acel stat să fie situat în regiunea baltică.

Argumentele în acest sens sunt diverse, iar recurența mesajelor de acest gen care provin din țările baltice a fost deja sesizată și evidențiată în mass-media rusești. Granițele statelor Baltice cu Federația Rusă au reprezentat un focar de tensiune care a consolidat antagonismul dintre NATO cu Moscova încă din 2004 (anul integrării în Alianța Nord-Atlantică a Estoniei, Letoniei și Lituaniei).

Aderarea la NATO a țărilor baltice a reprezentat finalul unui proces cu implicații strategice care a afectat în mod cert interesele geopolitice ale Kremlinului, întrucât aceste trei state din fosta Uniune Sovietică au reprezentat de-a lungul istoriei intrarea tradițională de apă caldă a Rusiei în Marea Baltică” și totodată ,,fereastra’’ Rusiei către Nordul Europei.

Totodată, în Estonia și Letonia minoritatea rusă depășește 20% din populația totală a acestor țări; diverși analiști politici sunt de părere că, dacă aceste două state nu s-ar fi integrat la timp în NATO, Moscova ar fi putut crea republici separatiste pe teritoriul acestora, sub clasicul pretext de ,,a proteja minoritatea rusă’’, scopul real fiind consolidarea sferei de influență în regiunea baltică.

Mai mult, potrivit celui mai recent raport anual al Serviciului de Informații Externe din Estonia (Välisluureamet), comentat pe larg, în februarie a.c., de către directorul acestui serviciu, Mikk Marran, „Principalul pericol de securitate pentru Estonia în anul 2020 este reprezentat de Rusia. Acest pericol nu a dispărut, în condițiile în care Rusia nu s-a schimbat... Orice confruntare între Moscova și Vest s-ar putea transforma rapid „într-o situație de pericol” pentru Estonia, Letonia și Lituania, chiar dacă probabilitatea unui atac militar din partea Rusiei vecine rămâne mică. În timp ce Moscova se abține de la un conflict direct cu NATO, aceasta ar putea opta pentru o „ofensivă militară preventivă” în Regiunea Baltică. Și asta inclusiv dacă Rusia anticipează cel mai mic semn de escaladare a unui conflict, «chiar dacă are loc în altă regiune».

În concluzie, ajutorul din partea statelor Baltice joacă un rol vital în menținerea securității NATO în Europa, poziția lor geostrategică permițându-le să depisteze cel mai eficient posibilul pericol rusesc, care reprezintă o amenințare nu doar la adresa siguranței regiunii baltice, ci la adresa întregului spațiu nord-atlantic.