Rusia nu crede în “magie” – “magia” retragerii trupelor din Moldova

Rusia nu crede în “magie” – “magia” retragerii trupelor din Moldova

Recent, ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasnețov, a făcut (în cadrul unui interviu pentru agenția rusă de știri TASS) o serie de declarații controversate, printre care și presupusa imposibilitate intempestivă a retragerii trupelor și armamentelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova (solicitată de către autoritățile din R. Moldova și de către comunitatea internațională de cca 28 de ani): “Grupul Operativ de Trupe Ruse din regiunea transnistreană nu se va retrage din Republica Moldova, deoarece nu există condiții în acest sens.  Circa 1500 de militari ruși, care, din motive obiective, ajută la efectuarea operațiunilor de menținere a păcii și păzesc depozitele cu muniție învechită din Transnistria, nu pot fi retrase ca prin magie”. Oficialul rus a declarat că „pacificatorii ruși au ajutat la oprirea războiului fratricid” și că, de 28 de ani, contribuie la menținerea păcii pe Nistru: „Este naiv să-i învinuiești pe aceștia pentru că politicienii nu pot ajunge la un consens. Mai mult, de când sunt în Republica Moldova, am impresia că de tensionarea relațiilor dintre oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului sunt cointeresați anume cei care, în toți acești ani, au insistat public pe lichidarea statului, inclusiv și unele cercuri din afara Republicii Moldova”.

Totodată, diplomatul rus mai făcut următoarele declarații: în Republica Moldova sunt cca 200.000 de cetățeni ruşi, pe care Federația Rusă nu-i va abandona în niciun caz; încercările de a scoate cu orice preț „Rusia din Republica Moldova” în ciuda voinței cetățenilor sunt fără nicio perspectivă; interzicerea unor organe de presă de limbă rusă, precum și alte măsuri împotriva Rusiei întreprinse de fosta putere de la Chișinău, subordonată oligarhului Vladimir Plahotniuc, au fost “niște pași copilărești”; majoritatea covârșitoare a cetățenilor din Republica Moldova nu poate da uitării „eroismul buneilor care au învins fascismul, nu acceptă cenzura în mass-media rusească impusă de oligarh și nu vrea unirea Republicii Moldova cu România și aderarea la NATO”. Potrivit acestuia, „menținerea relațiilor bune cu Federația Rusă, apărarea drepturilor vorbitorilor de limbă rusă și alte măsuri luate de autoritățile de la Chișinău, pe care unii politicieni de acolo le critică, sunt în primul rând importante pentru Republica Moldova. Același lucru este valabil și pentru apelurile făcute în legătură cu aderarea la NATO sau unirea cu România, împotriva cărora se pronunță majoritatea cetățenilor din Republica Moldova”.

Ambasadorul rus Oleg Vasnețov a mai declarat că Rusia nu impune Republicii Moldova un anumit vector extern de dezvoltare, dar își va apăra întotdeauna propriile interese.  „Noi nu dictăm guvernării de la Chișinău ce vector extern să aleagă, dar asta nu înseamnă că Rusia nu are propriile interese. Le are, ca și alte state, iar noi mereu le vom apăra”. În context, Vasnețov a amintit că Moscova a avertizat Chișinăul că implementarea Acordului de Asociere cu UE va afecta negativ relațiile economice dintre Rusia și Republica Moldova: „Noi am propus negocieri pe această temă, însă nu am fost auziți. De acea Rusia a fost nevoită să impună anumite restricții la importul mai multor produse din Republica Moldova pentru a evita anumite riscuri”. Ambasadorul rus a mai subliniat că potrivit mai multor sondaje, cetățenii din Republica Moldova sunt împărțiți în două tabere egale. Unii susțin integrarea în UE, iar alții și-au exprimat simpatia față de Uniunea Economică Eurasiatică.  Vasnețov a mai subliniat că Rusia nu căută dușmani și este deschisă pentru o cooperare reciproc avantajoasă cu toate țările. „În același timp, așa cum au demonstrat evenimentele din ultimii ani, noi nu vom renunța la interesele securității naționale, așa cum s-a întâmplat chiar și în anii 1990. Atunci cineva din Occident a încercat să-i convingă pe toți că după Războiul Rece în lume va fi instaurată o hegemonie a unei singure puteri. Această dorință nu s-a realizat”; Rusia salută dorința Republicii Moldova de a extinde cooperarea între cele două state, iar colaborarea respectivă se va baza pe Tratatul de Prietenie semnat în 2001.  Ambasadorul rus și-a exprimat și regretul că recentul credit de 200 de milioane de euro a fost respins de Curtea Constituțională, a cărei decizie a fost una politică și adoptată în contextul alegerilor prezidențiale programate pentru 1 noiembrie 2020; potrivit lui Vasnețov, Guvernul rus a răspuns solicitării Guvernului de la Chișinău cu privire la reluarea negocierilor pe creditul rusesc.

Declarațiile oficialului rus au provocat deja reacția oficială a Ministerului Afaceruilor Externe și Integrării Europene / MAEIE de la Chișinău. Andrei Popov, Ambasador cu misiuni speciale la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a declarat în exclusivitate pentru TVR Moldova că MAEIE pledează în continuare ca trupele ruse să fie retrase din stânga Nistrului. Potrivit acestuia, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) regretă declaraţiile Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău privind trupele ruse care staţionează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova: „Remarcăm, şi o facem cu regret, că în declaraţiile Ambasadorului rus sunt confundate deliberat cele două elemente ale prezenţei militarilor ruși pe teritoriul Republicii Moldova. Pe de o parte, stocul de muniţii şi grupul operativ al armatei ruse şi, pe de altă parte, contingentul de pacificatori. Evident că sunt două lucruri diferite şi, prin urmare, atunci când autorităţile Republicii Moldova pledează pentru retragerea completă şi necondiţionată a trupelor ruse, o fac în conformitate cu angajamentele internaţionale. Noi avem în vedere stocul de muniţii de la Colbasna şi militarii care asigură paza acestora, din contingentul operativ al armatei ruse. De altfel acest demers a fost şi este promovat constant pe parcursul ultimilor 28 de ani. Nu există niciun document care ar servi drept temei pentru staţionarea acestor forţe pe teritoriul Republicii Moldova fără acordul expres al statului gazdă. În ceea ce priveşte operaţiunea de menţinere a păcii, rolul jucat de aceasta la timpul respectiv în încetarea focului şi stabilirea situaţiei imediat după încetarea conflictului armat a fost apreciat de către autorităţile moldoveneşti. Pacea şi stabilitatea care s-au instalat pe ambele maluri ale Nistrului impun rigori şi sarcini noi faţă de mecanismul de pacificare. În prezent, nu există niciun risc de reluare a ostilităţilor, acesta este un lucru evident. Prin urmare, considerăm că accentul principal trebuie să fie redirecţionat de la separarea părţilor, şi în prezent acesta este mandatul actual, din 1992, pentru misiunea de pacificare, spre interacţiune şi reintegrare. De mult nu mai este cazul să oprim ciocnirile armate şi trebuie să construim pacea durabilă cu toţi partenerii din formatul 5+2”.