Ambasadorul Finlandei în Rusia: “Nu avem față de Rusia pretenții teritoriale”

Ambasadorul Finlandei în Rusia: “Nu avem față de Rusia pretenții teritoriale”

Autor: Dorin Melnic

 

Finlanda nu are pretenții teritoriale față de Rusia, inclusiv din categoria celor care ar putea avea legătură cu Războiul de Iarnă din anii 1939-1940. Această declarație a fost făcută în cadrul unui interviu mai larg acordat postului de radio ,,Ecoul Moscovei’’ de către ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Finlandei în Rusia, Mikko Hautala. Diplomatul a răspuns astfel la întrebarea “dacă Finlanda s-a împăcat cu pierderile teritoriale de acum 80 de ani și dacă acestea afectează negativ relația cu Moscova”.

,,Aceste evenimente nu îmbunătățesc relațiile țărilor noastre, căci ele deja sunt istorie. Nu avem pretenții teritoriale asupra Rusiei de multă vreme. Toți cei care pretind că nu este așa mint. Avem un tratat de pace din 1947. De atunci, toate aceste probleme au fost soluționate’’, a subliniat Hautala.

În același timp, diplomatul finlandez a atras atenția asupra faptului că poziția autorităților ruse în ceea ce privește Războiul de Iarnă a suferit modificări în timp. ,,În anii ’90 a existat o atitudine clar negativă, se spunea chiar că era o crimă. Apoi opinia a început să se schimbe. Cred că atitudinea oficială generală față de acest război este că ar fi fost necesară împingerea frontierei (înainte de războiul cu Germania Nazistă), deoarece Leningradul era prea aproape. Chiar și Stalin a recunoscut că Finlanda nu reprezenta o amenințare – se temea doar că germanii ar fi putut folosi teritoriul finlandez”.

Ambasadorul a amintit în context că Finlanda era atunci o țară neutră. ,,Uniunea Sovietică în sine a creat inamicul, căci după Războiul de Iarnă a fost dificil pentru noi să mai rămânem neutri. Ceea ce s-a întâmplat mai târziu în 1941 se explică dacă nu 100% atunci 95% prin ceea ce s-a întâmplat mai devreme’’, a declarat acesta. Hautala a precizat că se referă la alianța mareșalului Carl Gustaf Mannerheim cu Adolf Hitler, pe care o consideră o consecință directă a Războiului de Iarnă.

După al Doilea Război Mondial, Finlanda a pierdut în favoarea sovieticilor o parte din Karelia Finlandeză, la care se adaugă regiunile Salla și Petsamo, respectiv 10% din totalul teritoriului său, dar a reușit să își păstreze independența. Pe parcursul Războiului Rece, Finlanda s-a aflat într-o zonă gri între țările occidentale și Uniunea Sovietică, declarându-se oficial neutră.

Comentariul autorului:

Dacă e să analizăm perioada care începe cu destrămarea URSS în 1991 și continuă până  în zilele noastre, sunt multe motive obiective pentru a se aprecia diplomația finlandeză, care a reușit să consolideze o relație strânsă cu Occidentul, intregrându-se în Uniunea Europeană în 1995 și adoptând moneda euro în 2002, devenind ulterior un jucător activ care promovează piața unică europeană și democrația capitalistă; refuzul acesteia de a adera la NATO poate fi explicat din considerente geopolitice: granițele alianței nord-atlantice cu Rusia ar fi cunoscut o extindere considerabilă, putând deveni un focar care ar fi sporit antagonismul dintre acestea și ar fi generat un antagonism explicit al relației bilaterale Helsinki-Moscova. În prezent, Finlanda are o relație mai conciliantă cu Rusia comparativ cu alte state cu ieșire la Marea Baltică (Estonia, Letonia, Lituania sau Polonia).

Aceste succese pe plan extern ale Finlandei se datorează inclusiv unității și determinării poporului finlandez; Finlanda este astăzi apreciată a fi printre cele mai prospere state din lume, are cel mai bun sistem de educație din Europa și este inclusă în mod permanent printre țările de pe Glob cu cea mai mare calitate a vieții.