Perspective pe termen scurt pentru Ucraina
Autor: Dorin Melnic
Vadim Rabinovici, co-președintele partidului ,,Platforma de opoziție – Pentru Viață’’ (principalul partid de opoziție din Ucraina, de orientare pro-rusă), deputat al Radei Supreme a Ucrainei, a propus recent „o modalitate de a salva Ucraina”.
Acesta a precizat că “probabilitatea menținerii Ucrainei ca stat va crește dacă actualul guvern de la Kiev va demisiona cât de curând posibil”. Conform deputatului menționat, conducerea politică a Ucrainei nu ascunde faptul că ,,o singură dată’’ a venit să guverneze țara, astfel încât “tuturor locuitorilor Ucrainei le va fi mai bine în cazul demisiei”. De asemenea, acesta și-a exprimat părerea că alegerile parlamentare de la 25 octombrie a.c. vor aduce o schimbare în bine pentru țară.
Anterior, deputații fracțiunii ucrainene ,,Platforma de opoziție – Pentru viață’’ l-au chemat pe președintele țării, Volodimir Zelenski, să-și ceară scuze în fața poporului și să demisioneze din funcție. Membrii partidului au subliniat că una dintre promisiunile campaniei lui Zelenski a fost soluționarea pașnică a conflictului din Donbass. Cu toate acestea, în cursul primului an de mandat al președintelui Zelenski, șeful statului ucrainean nu a făcut nici un pas semnificativ în încercarea de a îndeplini acest obiectiv.
Comentariul autorului:
Se constată deja o intensificare a vocilor contestatare ale actualului regim politic de la Kiev, mai ales prin amplificarea contestărilor din zona pro-rusă, iar apropierea alegerilor locale (25 octombrie 2020) va consolida trendul respectiv.
Tensiunile interne din Ucraina vor continua să fie în creștere până în ziua alegerilor locale din acest an, ele putând să genereze o nouă schimbare la nivel politic; în actualul context tensionat de pe plan intern, principala sarcină a administrației de la Kiev ar fi să asigure pacea și ordinea într-un stat instabilizat de atacuri din Est, de conflicte interetnice și de contradicții interne și să promoveze o politică externă durabilă, care să fie susținută de largi pături ale populației țării (inclusiv după modelul practicat cu succes de Tito când a obținut funcția de lider al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia).
Din păcate, Ucraina doar “pune paie pe foc” în relația cu minoritățile naționale, conduită care va genera noi înrăutățiri ale relațiilor bilaterale cu vecinii acesteia – România, Ungaria sau Rusia. Cel mai recent exemplu îl reprezintă decizia plenului Radei Supreme, adoptată la 17 iulie a.c., de aprobare a noilor delimitări administrativ-teritoriale la nivel de raion. În regiunea Cernăuți, unde în momentul de față există patru raioane (din 11) în care etnicii români sunt majoritari, în viitoarea formulă nu va mai exista nici un raion unde românii să se bucure de acest statut. Aici ar putea să apară diferite riscuri, cum ar fi subreprezentarea la nivel politic a românilor din cele trei macroraioane care se vor înființa în această regiune.
Experții estimează că acest naționalism ucrainean cu caracter discriminatoriu nu respectă normele democrației și egalității sociale, întrucât un cetățean al unei țări este egal față de ceilalți cetățeni, indiferent de apartenența sa etnică sau religioasă; măsuri de acest gen sporesc riscul ca Ucraina să pară “o bombă cu ceas”, unde conflictele și tensiunile interne pot escalada la un nou nivel, cu posibile efecte și consecințe nefaste, inclusiv asupra menținerii integrității teritoriale a acestui stat (amenințată din ce în ce mai frecvent de acțiuni politice și militare ostile de proveniență estică).
