Liderii din Serbia și Kosovo continuă negocierile
Alexandru-Marian Crenganiș
Liderii Serbiei și Kosovo au purtat, la 16 iulie a.c., primele discuții faţă în faţă după 20 de luni, în cadrul unui proces de dialog mediat de Uniunea Europeană și menit să normalizeze relațiile dintre cei doi vecini balcanici.
Președintele sârb Aleksandar Vucic și primul ministru al Kosovo, Avdullah Hoti, nu au lămurit toate lucrurile importante în relația Belgrad-Priștina în urma acestei întâlniri, dar au convenit să se întâlnească din nou, în același format, la începutul lunii septembrie a.c. Discuțiile la nivel tehnic vor continua săptămâna viitoare la un nivel de reprezentare mai redus.
Reprezentantul special al UE, Miroslav Lajcak, care mediază discuțiile, a declarat că cele două părți s-au concentrat asupra chestiunilor persoanelor dispărute și strămutate, precum și asupra cooperării economice.
Oficialul UE a cerut atât Belgradului, cât și Pristinei să colaboreze cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii pentru a rezolva problema persoanelor dispărute, pentru a încuraja reconcilierea pe termen lung.
Cooperarea economică reprezintă "una dintre coloanele vertebrale ale Uniunii Europene", care va îmbunătăți standardele de viață și va crea locuri de muncă în Kosovo și Serbia, a afirmat acesta. Hoti a ieșit din întâlnire spunând că s-au realizat progrese în dialogul cu Vucic, dar că a fost o întâlnire dificilă. "Am prezentat poziția noastră în această întâlnire și nu voi renunţa niciodată de la această poziție", a afirmat acesta.
Liderul sârb a declarat că dorește să soluționeze disputele nerezolvate cu Kosovo. "Dar este evident că diferențele sunt prea mari în acest moment, în ceea ce privește toate chestiunile importante și strategice", a afirmat Vucic. "Ei ar dori să rezolve (totul) peste noapte, cu încercarea de a face Serbia să accepte tot ce doresc".
Anterior, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, care prezidează discuțiile de la Bruxelles cu Lajcak, a cerut ambelor părți să abordeze dialogul „în spiritul compromisului și pragmatismului și cu viitorul european al poporul lor din Serbia și Kosovo în mintea lor”.
Kosovo, fostă provincie a Serbiei, și-a declarat independența în 2008, în urma unor acțiuni devazuate de către Belgrad, care nu recunoaște independența Kosovo. Cinci din cele 27 de țări ale UE -- România, Cipru, Grecia, Slovacia și Spania -- de asemenea, nu recunosc independența Kosovo, iar tema statalității Kosovo rămâne o uriașă piedică în orice apropiere dintre Belgrad și Priștina.
Negocierile sprijinite de UE între Belgrad și Pristina s-au întrerupt în noiembrie 2018 din cauza rapoartelor privind un proiect de schimb de terenuri și după ce Kosovo a impus o taxă de 100% asupra importurilor sârbești.
Atât Kosovo, cât și Serbia, care aspiră să adere la UE, s-au confruntat cu presiuni din ce în ce mai mari din partea Occidentului pentru reluarea negocierilor.
