Poziții ale comunității internaționale față de situația din Belarus
Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă și securitate denunță, în numele Uniunii Europene, falsificarea rezultatelor alegerilor prezidențiale de la Minsk (de la 9 august a.c.) și cere autorităților de la Minsk inițierea unui dialog pentru soluționarea problemelor postelectorale interne, precum și măsuri împotriva responsabililor pentru violență, arestări nejustificate și falsificarea rezultatelor alegerilor.
Textul integral al declarației, care a fost adoptată în numele Consiliului UE:
Potrivit acestei declarației: alegerile prezidenţiale de la 9 august nu au fost ”nici libere, nici echitabile”; “poporul Belarusului merită mai mult”; se evidențiază ”o violenţă disproporţionată şi inacceptabilă din partea autorităţilor statului” și se solicită încetarea represiunii şi ”eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor celor reţinuţi”; ”vom evalua acțiunile autorităților din Belarus în privința actualei situații și vom efectua o revizuire aprofundată a relaţiilor UE cu Belarus; ar putea fi vorba, printre altele, de luarea de măsuri împotriva celor responsabili de violenţe, arestări nejustificate şi de falsificarea rezultatelor alegerilor”; “UE va continua să sprijine un Belarus democratic, independent, suveran, prosper și stabil”.
Din ce în ce mai multe țări membre UE (Polonia, Letonia, Lituania, Estonia, Finlanda etc) se pronunță pentru un Summit extraordinar al Consiliului European. În situația în care acest Summit nu se va desfășura, tema situației din Belarus se va afla pe ordinea de zi a reuniunii informale a miniştrilor de externe ai UE (27-28 august, Berlin).
Este foarte probabilă revizuirea relațiilor UE cu Belarus, perspectivă evocată din ce în ce mai des de către liderii europeni. Se menționează tot mai frecvent posibilitatea unor sancțiuni împotriva Belarus. Două țări membre UE și-au anunțat deja posibilitatea primirii în azil politic a liderilor opoziției din Belarus.
Uniunea Europeană încearcă să pună presiune pe regimul de la Minsk, în condițiile în care, până în prezent, l-au felicitat pe Aleksandr Lukașenko doar lideri din CSI, la care se adaugă excepțiile notabile ale președinților Chinei, Turciei și Venezuelei (plus membrul sârb al Președinției BiH, care deține funcția de președinte în exercițiu al Președinției colective a BiH).
Situația din Belarus clarifică astfel diviziunea ideologică la nivel global și evidențiază foarte clar sprijinul limitat de care se bucură în lume liderul de la Minsk.
Este de remarcat poziția Ucrainei: aceasta s-a aliniat fără rezerve poziției comunității euroatlantice. Nu sunt reacții oficiale până în prezent din partea Georgiei.
Singura țară din “triunghiul pro-european al CSI” – Ucraina, Georgia, R. Moldova – care a rămas captivă în recuzita de reacție politică tipică fostei URSS este R. Moldova, care, prin președintele Igor Dodon, a salutat realegerea lui Lukașenko ca șef de stat înainte ca CEC Belarus să prezinte rezultatele oficiale.
Poziționarea liderilor politici în raport cu alegerile prezidențiale din Belarus și cu evoluțiile interne ulterioare poate fi importantă din perspectiva conștientizării hărții prietenilor actualului regim al lui Alexandr Lukașenko.
Prezentăm alăturat lista liderilor politici care l-au felicitat până în prezent pentru victorie pe Aleksandr Lukașenko (menționând totodată că există posibilitatea ca această listă să nu fie completă; pentru acuratețe, lista de mai jos este realizată cronologic; menționăm că aceste felicitări au fost transmise înainte de comunicarea rezultatelor oficiale ale scrutinului; în momentul de față, CEC Belarus nu a dat publicității rezultatele finale):
Președintele Chinei, Xi Jinping
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin
Președintele Kazahstanului, Kassim-Jomart Tokaiev
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev
Președintele Uzbekistanului, Şavkat Mirzioiev
Președintele Tadjikistanului, Emomali Rahmon
Președintele Kirghiziei, Sooronbai Jeenbekov
Președintele Turciei, Recep Erdogan
Primul președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon
Patriarhul Kirill al Moscovei și întregii Rusii
Premierul Armeniei, Nikol Pașinian
Președintele în exercițiu al Președinției colective a Bosniei și Herțegovinei, Milorad Dodik (membru sârb al Președinției colective)
Președintele Armeniei, Armen Sarkizian
