Preocupări și acțiuni internaționale pentru Nagorno-Karabah
Situația din Nagorno-Karabah continuă să provoace preocupări și tensiuni în plan internațional.
Tema conflictului din regiune a fost discutată în prima zi a reuniunii speciale a Consiliului European, care are loc în perioada 1-2 octombrie. Ieri, Consiliul European a adoptat “Concluziile privind relațiile externe”, în cadrul cărora Consiliul European solicită încetarea imediată a ostilităților și cheamă părțile să își reconfirme disponibilitatea pentru încetarea focului și pentru soluționarea pașnică a conflictului. Consiliul European și-a reiterat sprijinul pentru co-președinții Grupului de la Minsk (SUA, Rusia, Franța) și a solicitat ca Înaltul Reprezentant al UE să examineze posibilitatea unui sprijin viitor al UE pentru soluționarea conflictului; “nu pot exista soluții militare ale conflictului și nici intervenții externe. Azerbaidjanul și Armenia trebuie să se angajeze fără precondiții în negocieri substanțiale”.
Ieri, președinții SUA, Franței și Federației Ruse au emis o Declarație comună privind Nagorno-Karabah, în care - în calitate de reprezentanți ai țărilor lor, care dețin statutul de co-președinți ai Grupului de la Minsk al OSCE – condamnă escaladarea tensiunilor și solicită încetarea imediată a acțiunilor de luptă între forțele militare ale părților implicate. Se solicită Azerbaidjanului și Armeniei să își asume responsabilitatea pregătirii reluării negocierilor, fără condiții preliminarii, în cadrul / prin intermediul Grupului de la Minsk al OSCE.
Potrivit presei, în cadrul Summitului special al Consiliului European, președintele Franței Emmanuel Macron a declarat că în zona de conflict ar fi fost aduși cca 300 de mercenari din Siria, care acționează în cadrul unor grupări jihadiste și care au ajuns în zona Nagorno-Karabah venind din Siria, prin tranzitarea teritoriului Turciei.
Situația din Nagorno-Karabah a mai fost discutată și în multiple dialoguri în plan internațional (Emmanuel Macron – Vladimir Putin, Serghei Lavrov - Mevlüt Çavuşoğlu, ministrul de externe al Rusiei cu omologii din Armenia și Azerbaidjan etc). Ministrul rus Serghei Lavrov a declarat în cadrul acestor discuții că o încetare a focului fără o soluționare politică a conflictului în ansamblul său nu ar rezolva pe termen lung situația tensionată din Nagorno-Karabah: “chiar dacă schimbul de focuri ar înceta astăzi, acesta s-ar putea relua oricând”.
Oficialii armeni au declarat că vor accepta un singur format pentru negociere, cel al Grupului de la Minsk al OSCE, cu participarea co-președinților Grupului – Rusia, SUA și Franța. Poziția Erevanului survine declarațiilor președintelui azer, Ilham Aliev, care se pronunțase în favoarea unei noi rezoluții a ONU. Mai mult, Erevanul solicită în mod insistent oficialilor de la Baku să stopeze procesele privind atragerea/participarea Turciei la procesul de negociere a conflictului.
Declarațiile președintelui francez privind sprijinirea Azerbaidjanului de către Turcia prin redislocarea a peste 300 de mercenari islamici din Siria în Nagorno-Karabah (potrivit lui Macron, jihadiștii au fost identificați ca provenind din Siria și ca membri ai grupărilor radicale din regiune) au fost aspru criticate de către oficialii de la Baku; aceștia au declarat că, prin afirmații de acest gen, Franța nu mai poate funcționa în mod credibil în calitate de co-președinte al Grupului de la Minsk al OSCE.
În timp ce Turcia își reiterează sprijinul politic și militar pentru Azerbaidjan, Rusia încearcă să demotiveze acest sprijin prin măsuri politice, diplomatice și chiar militare (recent, Moscova a avertizat Turcia cu privire la riscurile la care se expune în situația în care va participa militar în regiune de partea Azerbaidjanului), iar UE se pregătește pentru o posibilă revizuire a relațiilor cu Turcia, pe fondul multiplicării surselor de tensiune în relația dintre Bruxelles și Ankara (estul Mediteranei, Grecia, Cipru, Nagorno-Karabah etc).
