Canalele TV din Belarus “redenumesc” Ucraina, Lituania și Polonia
Dorin Melnic
Se constată deja o tendință sistemică a mass-media din Belarus (mai ales a celor controlate în mod direct de stat) privind trimiterile la Ucraina și Polonia și utilizarea distorsionată și tendențioasă a denumirilor acestora. Practic, televiziunea de stat din Belarus încearcă să construiască în societate o paradigmă de percepție negativă privind Lituania, Polonia și Ucraina, în contextul sprijinului acestor țări pentru opoziția din Belarus. Este posibil ca această tendință, controlată/manageriată de către autoritățile de la Minsk, să reprezinte un indicator al schimbării în relațiile Belarus cu cele două țări vecine. Deja de mai multe zile, în contextul situației interne/postelectorale critice din Belarus, aceste țări sunt numite la televiziunea din Belarus ,,fosta Republică Populară Poloneză’’, ,,fosta Republică Sovietică Lituaniană’’, ,,fosta RSS Ucraineană’’. ,,Televiziunea belarusă atacă sistemic și cu înverșunare marionetele-tampon. Cred că este cel mai bun design’’, a declarat recent, pe pagina sa de Facebook, Maxim Ravreba, un jurnalist TV care a părăsit recent Kievul.
Pe aceeași linie, recent, politologul rus Bogdan Bespalko a propus Ucrainei și Poloniei, pe canalul său de Telegram, să meargă mai departe și să redenumească orașele din aceste țări după denumirile de la începutul secolului al XX-lea. În opinia sa, astfel de știri vor fi mult mai interesante. ,,În fostul centru administrativ al teritoriului de nord-vest al Imperiului Rus, în orașul Vilna, liderul separatist s-a întâlnit cu...’’. Sau: ,,În fostul centru al regiunii Priveslee din Imperiul Rus, a avut loc în orașul Varșovia...’’, a propus ironic Bespalko.
Anterior, ministrul ucrainean de Externe Dimitri Kuleba a declarat că Kievul intenționează să adere la sancțiunile europene împotriva oficialilor din Belarus.
Reamintim că, pe 23 septembrie, Aleksandr Lukașenko a preluat oficial funcția de președinte al Belarusului. Svetlana Tihanovskaya a declarat în ziua inaugurării că a ceremonia respectivă a reprezentat o încercare a lui Lukașenko de ,,a prelua puterea’’.
Prima țară care nu l-a recunoscut pe Lukașenko drept șeful legitim al republicii a fost Slovacia. De asemenea, acesta nu a fost recunoscut de către Germania, Polonia, Estonia, SUA, Japonia și alte câteva țări. Ministerele de Externe din Marea Britanie, Ucraina, Canada și Slovenia au condamnat ,,inaugurarea secretă’’ a lui Lukașenko. UE a numit inaugurarea ,,insuficient de legitimă’’.
În acest context, propaganda de stat din Belarus încearcă (prin astfel de tehnologii media) să fie utilă regimului actual demonizând noii săi “inamici” externi – țările vecine europene care nu recunosc drept legitim scrutinul prezidențial din luna august a.c., din Belarus.
