Armenia se adresează oficial Rusiei pentru sprijin
Premierul Armeniei Nicol Pașinian s-a adresat astăzi, sâmbătă, în scris, președintelui Federației Ruse Vladimir Putin, solicitând oficial Federației Ruse sprijin pentru începerea imediată a unor consultări bilaterale între Armenia și Federația Rusă privind tipul și amploarea sprijinului pe care Moscova îl poate acorda Erevanului în actualul conflict din Nagorno-Karabak și pentru adoptarea de măsuri, de către Rusia, privind asigurarea securității naționale a Armeniei, în conformitate cu Acordul bilateral dintre Federația Rusă și Armenia din 29 august 1997 (“Acordul privind prietenia, colaborarea și sprijinul reciproc dintre Federația Rusă și Republica Armenia”), punctul 2.
Notă: Articolul 2 al documentului menționat (Acordul este în vigoare din 1998) prevede că: “Înaltele părți semnatare ale Acordului vor coopera strâns între ele pentru a proteja suveranitatea, integritatea teritorială și pentru a asigura securitatea Federației Ruse și a Republicii Armenia. Acestea vor consulta fără întârziere ori de câte ori, în opinia uneia dintre ele, există amenințarea unui atac armat asupra acesteia, pentru a asigura apărarea comună și pentru a menține pacea și securitatea reciprocă. Aceste consultări vor stabili necesitatea, tipul și amploarea sprijinului pe care o Înaltă Parte semnatară îl va oferi celeilalte Înalte Părți semnatare pentru a ajuta la depășirea situației”.
În scrisoarea premierului armean este explicată în mod detaliat perspectiva oficială a Erevanului privind conflictul din Nagorno-Karabah, care este numit “agresiune militară azero-turcă asupra Nagorno-Karabah”; sunt analizate inclusiv amenințările la adresa securității naționale a Armeniei pe care acest conflict le implică. Premierul armean descrie detaliat fenomenul “redislocării unor teroriști străini înarmați din Orientul Mijlociu și participarea acestora la activitățile azere de luptă împotriva Nagorno-Karabah“.
Nicol Pașinian a argumentat demersul cu faptul că acțiunile de luptă azero-armene se apropie vertiginos de granița Armeniei, iar unele activități militare deja au avut și au loc pe teritoriul Armeniei.
Ambasadorul Armeniei la Moscova, Vardan Toganian, a declarat că solicitarea de asistență include sprijin militar: “există și această posibilitate”.
Într-o declarație transmisă public în aceeași zi, astăzi, Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse precizează că Federația Rusă va acorda Armeniei întregul sprijin necesar, în cazul în care confruntările se vor muta și vor avea loc pe teritoriul Armeniei. Potrivit MAE rus, “o serie de articole ale Acordului bilateral privind prietenia, colaborarea și sprijinul reciproc din 1997 prevăd activități concrete în cazul apariției unor amenințări de atac militar sau acte de agresiune pe teritoriile părților. În conformitate cu Acordul menționat, Rusia va acorda Erevanului întregul sprijin necesar în cazul în care confruntările militare se vor muta în mod direct pe teritoriul Armeniei. Solicităm din nou părților din conflictul din Nagorno-Karabah să purceadă la încetarea imediată a focului, la reducerea tensiunilor și la revenirea la negocieri substanțiale cu scopul soluționării pașnice a conflictului pe baza principiilor de bază convenite de către miniștrii de externe ai Federației Ruse, Republicii Azerbiadjan și Republicii Armenia la Moscova, la 10 octombrie a.c.”.
De asemenea, înalți oficiali din Armenia și Nagorno-Karabah acuză Azerbaidjanul că ar utiliza teroriști și islamiști radicali aduși în regiune din Orientul Mijlociu, pregătiți în tabere de instrucție de către instructori turci, pentru a lupta alături de armata azeră. Conducerea forțelor armate din Nagorno-Karabah precizează, citând declarații atribuite unui terorist arestat de forțele respective care ar fi sosit în Nagorno-Karabah din Siria și ar lupta în Nagorno-Karabah alături de alți 250 de teroriști și luptători radicali, că acest grup de luptători acționează în colaborare cu armata azeră în Nagorno-Karabah și că grupul ar fi sosit în regiune la 19 octombrte, după ce ar fi efectuat pregătire de luptă într-o tabără de instrucție cu instructori turci.
Oficialii armeni și din Nagorno-Karabah acuză, de asemenea, forțele armate ale Azerbaidjanului că ar utiliza armament interzis de legislația internațională (armamente neconvenționale cu fosfor alb). Notă: Fosforul alb poate fi folosit în acțiunile de luptă în vederea creării unei perdele de fum, dar şi la fabricarea unor arme incendiare, o utilizare interzisă de dreptul internaţional în special prin Convenția de la Geneva privind neutilizarea elementelor armamentelor chimice.
În contrapartidă, oficialii azeri acuză Erevanul că adăpostește pe teritoriul său și că utilizează în acțiunile de luptă împotriva Azerbaidjanului de pe teritoriul regiunii Nagorno-Karabah luptători kurzi din PKK. Potrivit șefului Departamentului pentru politică externă al Administrației Prezidențiale azere, Hikmat Hajiyev, “Azerbidjanul dispune de dovezi irefutabile și de informații operative privind prezența unor străini și mercenari, precum și a unor activiști radicali ai organizaților teroriste aduși din Siria, care sunt implicați în ostilitățile din teren în cadrul unităților militare armene”.
