Uniunea Europeană impune sancțiuni oficialilor din Belarus
Alexandru-Marian Crenganiș
Uniunea Europeană a impus sancțiuni lui Aleksandr Lukașenko, fiului său Viktor și altor 13 înalți oficiali din Belarus, responsabili pentru „violența, arestările nejustificate și falsificarea” alegerilor prezidențiale de acum trei luni.
Jurnalul Oficial al UE din 6 noiembrie a publicat numele celor 15 persoane care fac obiectul interdicțiilor de viză și al înghețării activelor.
Aceștia s-au alăturat numelor celor 40 de alți oficiali din Belarus care au fost vizați de măsuri restrictive similare la începutul lunii octombrie pentru presupusul rol jucat în represiunea brutală a protestatarilor și a opoziției, precum și pentru fraudă în timpul votului din 9 august.
Guvernul canadian a anunțat ulterior că a impus sancțiuni împotriva a încă 13 oficiali guvernamentali din Belarus pentru "campania sistematică de represiune și violență sponsorizată de stat împotriva protestelor publice și activităților grupurilor de opoziție" din Belarus.
Manifestările în masă au avut și au loc în Belarus de la alegerile prezidențiale disputate despre care opoziția spune că au fost trucate, iar Occidentul a refuzat să accepte rezultatele acestora, creând presiuni asupra lui Lukașenko, ce conduce țara de 26 de ani.
Mii de persoane au fost arestate de când autoritățile l-au declarat pe Lukașenko drept câștigător al scrutinului. Majoritatea liderilor opoziției țării au fost arestați sau forțați să părăsească țara.
UE îl consideră pe Lukașenko "responsabil pentru represiunea violentă a aparatului de stat" efectuată înainte și după alegerile prezidențiale, invocând "demiterea candidaților cheie ai opoziției, arestările arbitrare și relele tratamente ale demonstranților pașnici, precum și intimidarea și violența împotriva jurnaliștilor".
Viktor Lukașenko, consilier pentru securitate națională al tatălui său și membru al Consiliului de Securitate al Belarus, este acuzat că ar fi responsabil pentru "campania de represiune și intimidare".
Printre cei vizați de al doilea lot de sancțiuni ale UE se numără și: Ihar Sergyaenko, șeful de cabinet al administrației prezidențiale; Ivan Tertel, șeful Comitetului pentru Securitatea Statului; președintele Comitetului de Investigații Ivan Naskevich.
Președintele Curții Constituționale, Piotr Miklashevich, a fost de asemenea trecut pe lista neagră din cauza unei hotărâri judecătorești “prin care au fost legitimate rezultatele alegerilor frauduloase”.
Înghețarea activelor și interzicerea vizelor au fost impuse de UE lui Lukașenko și altor sute de oficiali din Belarus la începutul anului 2011, în urma represiunii asupra demonstranților după alegerile prezidențiale din decembrie 2010.
Majoritatea măsurilor, inclusiv cele ce îl priveau pe Lukașenko, au fost ridicate în 2016, după ce blocul comunitar a concluzionat că Minskul a eliberat toți prizonierii politici, iar relațiile UE-Belarus s-au îmbunătățit.
Lista neagră în care sunt incluși Lukașenko și ceilalți oficiali vine după ce un raport intern a constatat încălcări "masive și sistematice" ale drepturilor omului în Belarus înainte și în urma alegerilor prezidențiale, inclusiv fraudarea alegerilor, violența excesivă a poliției și tortura sistematică, precum și arestările pe scară largă ale protestatarilor pașnici.
