Parlamentarii americani cer investiții în infrastructura energetică din Europa de Est
Alexandru-Marian Crenganiș
Un grup numeros de parlamentari americani a cerut recent administrației Biden să avanseze cu mai vechiul angajament al SUA, făcut sub administrația anterioară, de a investi 300 de milioane de dolari în proiecte de infrastructură energetică în Europa Centrală și de Est, în timp ce Congresul încearcă să contracareze influența Rusiei și Chinei în regiune.
Administrația Trump a fost de acord în 2020 să contribuie cu până la 1 miliard de dolari la Fondul pentru Infrastructură pentru Inițiativa Celor Trei Mări prin Intermediul Corporației americane pentru Finanțarea Dezvoltării (DFC), care în decembrie 2020 a aprobat o investiție inițială de 300 de milioane de dolari. Cu toate acestea, pe fondul unei tranziții prezidențiale denivelate, banii nu au fost încă transferați.
Fondul a fost creat de 12 națiuni din Europa Centrală și de Est, care se află între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră și sunt membre ale Uniunii Europene, pentru a acoperi lacunele istorice de infrastructură care au lăsat regiunea puternic dependentă de Rusia pentru importurile de energie. Anul trecut, Congresul a adoptat o rezoluție prin care își anunța sprijinul pentru fond.
Grupul de națiuni din Inițiativă încearcă să extindă infrastructura energetică care circulă spre nord și sud pentru a contracara predominanța infrastructurii construite în perioada sovietică (care a avut pentru Rusia rolul extinderii geopolitice spre vest), prin Europa Centrală și de Est. Este de așteptat ca fiecare dintre cele 12 națiuni să contribuie la fond.
"Deficitul actual de infrastructură lasă regiunea excesiv de dependentă de Rusia și China pentru necesități energetice și economice. Din păcate, acești actori maligni încearcă să semene discordie în alianța transatlantică prin operațiuni de război hibrid, hardware de telecomunicații și export de idealuri autoritariste", au declarat reprezentanții acestor țări ale Inițiativei într-o scrisoare comună adresată recent președintelui american.
Moscova a fost acuzată de guvernele occidentale că și-a folosit poziția energetică dominantă ca "armă" pentru a menține influența în fostele națiuni comuniste din Europa Centrală și de Est.
Rusia a întrerupt de două ori aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei în 2006 și 2009 în toiul iernii, pe fondul unui dezacord cu privire la prețuri, expunând dependența totală a Kievului de vecinul său din est pentru importuri. Închiderile respective au zguduit națiunile Europe iși le-au obligat să-și accelereze diversificarea energetică.
Ucraina a sistat importurile directe de gaze naturale din Rusia, cumpărând prioritar energie de la vecinii săi din vest. Mai multe țări din Europa de Est, în special în Balcani, sunt încă puternic dependente de Rusia pentru importurile de gaze natural și petrol.
