Criză politică în Armenia

Criză politică în Armenia

O nouă criză politică în desfășurare în spațiul Comunității Statelor Independente / CSI – Armenia. De mai multe zile, opoziția politică din Armenia protestează în stradă pentru demiterea premierului țării, Nikol Pașinian, pe care îl acuză de trădare a intereselor țării pe tema enclavei Nagorno-Karabah. Cercurile apropiate premierului vorbesc despre o “lovitură militară”.

La 25 februarie, numeroși oficiali militari armeni au solicitat premierului armean demisia, deoarece acesta “nu este în măsură să aibă reacții adecvate la situații de criză ale poporului armean”.

Ca reacție, premierul armean a acuzat conducerea Forțelor Armate de tentativă de lovitură militară și l-a demis pe șeful Statului Major General al armatei armene, Onik Gasparian, care era un oponent mai vechi al premierului Pașinian. Premierul l-a demis, de asemenea, și pe Tiran Haciatrian, locțiitor al șefului Statului Major General și a organizat contramitinguri stradale la Erevan în ziua de 25 februarie. Nici unul dintre mitingurile menționate nu a beneficiat însă de mobilizarea masivă care l-a adus la putere pe Pașinian în 2018.

Președintele Armen Sarchissian nu a contrasemnat, deocamdată, decizia premierului privind demiterea șefului armatei armene; mai mult, a avut cu acesta două întâlniri în ultimele două zile, în cadrul cărora șeful Statului Major General i-a prezentat președintelui dovezi ale “actelor de trădare” ale lui Pașinian. Cu această ocazie, generalii armeni au prezentat președintelui țării “sute de dovezi cu privire la instrucțiunile ilogice și trădătoare pe care Nikol Pașinian le-ar fi dat în perioada războiului”.

Premierul acuză conducerea armatei de operarea unor achiziții militare ilegale și neconforme, precum și de performanțele reduse de utilizare în luptă a  unor categorii de tehnică de armament – sistemele rusești de rachete balistice Iskander.

Președintele armean caută, separat, soluții politice pentru ieșirea din criză. Acesta a inițiat o serie de discuții, în diferite formate (întâlniri cu liderii fracțiunilor parlamentare, consultări cu tote părțile interesate etc), pentru detensionarea situației.

Protestatarii au ocupat ieri spațiul din fața parlamentului armean și au ridicat corturi. Protestele continuă astăzi în centrul orașului Erevan, pe bulevardul Bagramian și în fața clădirii Adunării Naționale.

Protestele opoziției sunt organizate de către partidele grupate în jurul Alianței “Mișcarea pentru salvarea Patriei”, printre care Partidul Armenia Înfloritoare. Demonstrații locale de protest au loc și în Nagorno-Karabah, împotriva premierului Pașlinian.

Opoziția cere demisia premierului și revocarea deciziei de demitere a șefului armatei; se solicită, de asemenea, procurorului general să îl acuze pe Nikol Pașinian de înaltă trădare.

În ultimele luni, premierul armean a supraviețuit unor tentative repetate de adoptare în Parlament a unui vot de neîncredere în guvern, întrucât în prezent continuă să acționeze în Armenia starea de urgență, iar legislația țării interzice astfel de mecanisme parlamentare pe perioada stării de urgență.

Franța a chemat toate părțile din Armenia la dialog, în timp ce președintele Turciei menționează o posibil lovitură de stat militară la Erevan. UE se pronunță prioritar pentru respectarea, de către Armenia și Azerbaidjan, a angajamentelor anterioare, convenite de părți, privind efectuarea schimbului de prizonieri. Pe aceeași temă (și în general pe teme privind evoluțiile din Nagorno-Karabah) se reunesc la Moscova, astăzi, vicepremierii Armeniei, Azerbaidjanului și Federației Ruse.