Mizele Summitului NATO pentru Ucraina și Georgia

Mizele Summitului NATO pentru Ucraina și Georgia

Apropierea Summitului NATO (foarte probabil iunie 2921) ridică mizele pentru Ucraina și Georgia.

Din ce în ce mai mulți experți și analiști din Ucraina apreciază că în ultimele luni au crescut în mod semnificativ șansele ca la Summitul Alianței din 2021 să se adopte decizia acordării Planului de Acțiune pentru aderarea la NATO (Membership Action Plan / MAP) de către Ucraina și Georgia.

Alți analiști din Ucraina constată, mai prudent, că această perspectivă ar putea fi credibilă mai degrabă în 2023, odată cu încheierea primei perioade a actualului statut, de partener de oportunităţi sporite în relaţia cu NATO (Enhanced Opportunities Partners/EOP).

Notă: Principalul instrument destinat pregătirii pentru aderare este Planul de Acţiune (în vederea obţinerii calităţii de membru al NATO) / Membership Action Plan / MAP. Prin intermediul acestuia, NATO îi furnizează statului candidat consiliere, asistenţă și sprijin practic în pregătirea sa pentru aderare, în funcție de necesitățile candidatului. În practică, MAP reprezintă un proces de evaluare anuală a eforturilor de pregătire și reformă depuse de statul candidat în domeniile politic, economic, apărare, resurse, securitate și juridic, pe baza planului prezentat anual de către candidat, precum și a analizei și sugestiilor făcute de NATO. Participarea la procesul MAP nu presupune automat aderarea la NATO. Aceasta este condiţionată de îndeplinirea criteriilor de aderare, iar decizia de invitare are un caracter politic, trebuind să întrunească consensul tuturor aliaților. În prezent, trei state partenere ale Alianţei aspiră la obţinerea calităţii de membru NATO – Bosnia-Herţegovina, Georgia și Ucraina, iar începând cu 2020 Bosnia-Herțegovina este angrenată în procesul MAP. La Summit-ul NATO din 3-4 septembrie 2014 s-a decis lansarea Pachetului Substanţial de Măsuri (SNGP) în sprijinul Georgiei, iar la Summit-ul de la Vaeșovia, din iulie 2016, a fost adoptat Pachetul Cuprinzător de Asistență (CAP) pentru Ucraina, aceste două instrumente fiind actualizate periodic.

Astăzi, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate împreună cu omologul său spaniol, ministrul de externe al Lituaniei a declarat că va propune celorlalți membri ai Alianței adoptarea, la Summit, a deciziei de acordare a MAP pentru Ucraina, “după realizarea căruia țara ar putea fi primită în NATO”: “trebuie să ne adresăm rapid colegilor din Alianță cu o solicitare scrisă de a se evalua încă o dată posibilitatea acordării MAP Ucrainei. Sunt convins că NATO ar putea repeta propunerea sa pentru acordarea MAP, iar acest proces noi am început deja să îl convenim cu toți colegii noștri din țarile baltice. Ar fi și un semnal pentru Rusia că Ucraina alege direcția transatlantică, iar acest lucru a primit un răspuns din partea NATO”.

În acest context, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a reiterat apelul său public către țările membre NATO pentru a decide acordarea MAP pentru Ucraina cât mai curând.

Perspectiva acordării MAP pentru Ucraina rămâne în momentul de față una incertă, dincolo de demersul comun al țărilor baltice, despr care se poate aprecia că va întruni o majoritate confortabilă, nu și un consens.

O altă variantă care se discută intens în mediile publice din Ucraina privește posibilitatea ca Georgia să primească decizia de acordare a MAP la Summitul NATO din vara acestui an, membrii Alianței preferând o poziție mai rezervată pentru Ucraina și Bosnia și Herțegovina.

Consensul politic în NATO privind Georgia și Ucraina pare însă, încă, relativ departe.

Perioada imediat următoare va clarifica “trendul” discuțiilor pe această temă.