Parlamentul Armeniei se dizolvă în ultimul pas către alegeri anticipate
Alexandru-Marian Crenganiș
Parlamentul Armeniei nu a reușit să aleagă un prim-ministru pentru a doua oară pe 10 mai, provocându-și propria dizolvare într-o mișcare finală către alegerile anticipate de luna viitoare.
Primul ministru armean Nikol Pashinian, care a venit la putere în urma protestelor pro-democrație din anul 2018, a demisionat luna trecută pentru a candida la alegeri anticipate, după ce a fost criticat cu privire la modul în care a abordat conflictul de anul trecut din Nagorno-Karabakh.
Aceasta a fost a doua oară când parlamentarii au respins candidatura lui Pashinian, ca parte a unui acord politic încheiat mai devreme între majoritatea parlamentară reprezentată de Alianța My Step a lui Pashinian și două fracțiuni de opoziție - Armenia Prosperă și Armenia Strălucitoare.
Un singur parlamentar a votat pentru candidature lui Pashinian, unul a votat împotrivă, 76 abținându-se. Conform constituției Armeniei, parlamentul trebuie să nu reușească să aleagă un prim-ministru de două ori pentru a fi dizolvat.
Pashinian a fost desemnat de 2 ori de My Step drept candidat pentru menținerea procedurii de dizolvare a parlamentului. Între timp, Pashinian a rămas prim-ministru interimar.
Armenia a fost implicată într-o criză politică de când Pashinian a semnat un armistițiu mediat de Rusia pe 9 noiembrie 2020, pentru a pune capăt unui război de 44 de zile cu Azerbaidjanul pentru Nagorno-Karabah.
Pashinian a fost de accord în martie să organizeze alegeri anticipate luna viitoare. El a indicat că este în favoarea zilei de 20 iunie ca dată pentru alegeri.
Sondajele de opinie arată că încrederea publicului în guvernul Pashinian a scăzut brusc de atunci, ratingul său de aprobare scăzând de la 60 la sută la aproximativ 30 la sută luna trecută.
Pashinian a început să fie atacat după ce a fost de acord cu acordul mediat de Moscova cu Azerbaidjanul, care a intrat în vigoare pe 10 noiembrie, punând capăt celor șase săptămâni de lupte aprige din regiunea separatistă Nagorno-Karabah și din jurul acesteia, în urma cărora forțele etnice armene au suferit înfrângeri pe câmpul de luptă.
Sub încetarea focului, o parte din Nagorno-Karabah și toate cele șapte districte din jurul său au fost plasate sub administrație azeră după aproape 30 de ani de control armean.
Nagorno-Karabah este recunoscut pe plan internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar etnicii armeni care alcătuiesc cea mai mare parte a populației regiunii resping dominația azeră.
