Armenia acuză Azerbaidjanul de o nouă “infiltrare” teritorială

Armenia acuză Azerbaidjanul de o nouă “infiltrare” teritorială

Alexandru-Marian Crenganiș

 

Liderii Armeniei acuză trupele azere că au trecut granița de sud și că încearcă să revendice teritoriul, într-o nouă escaladare a tensiunilor dintre cei doi inamici regionali.

Nikol Pashinyan, prim-ministrul interimar al țării, a convocat la 13 mai a.c. o ședință de urgență a Consiliului de securitate, declarând că armata Azerbaidjanului a avansat peste trei kilometri (două mile) în sudul Armeniei. El a declarat că trupele azere încearcă să "asedieze" lacul Sev Lich, care este împărțit de cele două țări.

"Este o încălcare a teritoriului suveran al Republicii Armenia", a afirmat Pashinyan. "Acesta este un act de infiltrare subversivă".

El a afirmat că soldații armeni au răspuns cu "manevre tactice adecvate", dar a subliniat că ultimele tensiuni trebuie soluționate prin negocieri. Ministerul apărării din Armenia a declarat că partea armeană a oprit înaintarea Azerbaidjanului și a forțat trupele azere să revină în pozițiile lor.

Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a respins în aceeași zi acuzațiile, declarând că Azerbaidjanul își impune propria graniță și se angajează să relaxeze tensiunile din regiune.

Acesta a afirmat că reacția Armeniei la aceste evenimente este "inadecvată" și "provocatoare", adăugând că oficialii Azerbaidjanului se aflau în discuții cu grănicerii armeni.

"Măsurile de consolidare a sistemului de protecție a granițelor implementat în cadrul integrității teritoriale a Azerbaidjanului se desfășoară pe baza hărților disponibile fiecăreia dintre părțile care definesc linia de frontieră dintre Armenia și Azerbaidjan", se arată în declarația azeră.

"De la recâștigarea independenței sale, nu a existat o graniță de stat între cele două țări din motive evidente și, din acest motiv, vorbim despre un proces tehnic complicat, care este în prezent însoțit de dezacorduri între părți".

Anul trecut, Armenia și Azerbaidjanul au intrat în război pentru regiunea Nagorno-Karabah. Conflictul de șase săptămâni a provocat moartea a aproximativ 6 000 de persoane și s-a încheiat după ce Armenia a cedat fâșii din teritoriul pe care îl controla de zeci de ani.

Statele Unite - una dintre cele trei națiuni din așa-numitul "Grup de la Minsk", care managariază discuțiile politice privind soluționarea conflictului din Nagorno-Karabah - au declarat în data de 13 mai că "urmăresc îndeaproape" tensiunile în creștere.