Intronizarea ÎntâiStătătorului noii Biserici Ortodoxe Ucrainene autocefale
Astăzi, 3 februarie 2019, la Catedrala “Sfânta Sofia” din Kiev, Ucraina, a avut loc ceremonia de intronizare a mitropolitului Epifanie al Kievului și întregii Ucraine ca ÎntâiStătător al Bisericii Ortodoxe Ucrainene autocefale (Biserică recunoscută drept canonică și autocefală de către Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului la 5 ianuarie 2019 și nerecunoscută încă de celelalte Biserici-Surori ortodoxe din lume).
Data intronizării coincide cu ziua de naștere a mitropolitului Epifanie (acesta împlinește astăzi 40 de ani) și, totodată, reprezintă ultima zi de înregistrare a candidaților la alegerile prezidențiale al căror prim tur va avea loc în Ucraina la 31 martie 2019.
La ceremonie au participat numeroși oameni politici ucraineni, printre care Petro Poroșenko (președintele Ucrainei și candidat pentru un nou mandat la alegerile menționate), soția acestuia, Iulia Timoșenko (fost premier al Ucrainei și candidat la funcția de șef de stat), Andrei Sadovoi (candidat la alegerile prezidențiale), deputați din Duma de Stat și miniștri din Guvernul Ucrainei, fostul patriarh Filaret al Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Kievului, o delegație a Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, precum și prelați ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene autocefale din Canada, SUA, Muntele Athos.
Potrivit mitropolitului Epifanie, numeroși prelați din Bisericile Ortodoxe bulgară, greacă, georgiană și cipriotă ar fi dorit să ia parte la ceremonie, însă “acest lucru nu este posibil decât după o decizie colegială/sinodală a Bisericilor lor privind recunoașterea autocefaliei” Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
După intronizare va avea loc prima reuniune a Sinodului noii Biserici Ortodoxe Ucrainene.
În momentul de față, nici una dintre celelalte Biserici-Ortodoxe surori din lumea ortodoxă nu a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Presa ucraineană avansează insistent teza potrivit căreia Biserica Ortodoxă Bulgară, Biserica Ortodoxă Greacă și Biserica Ortodoxă Română vor fi primele Biserici Ortodoxe care vor recunoaște autocefalia noii Biserici ucrainene (al cărei Sobor de constituire a avut loc la 15 decembrie 2018, la Kiev; în urma acestuia, Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului a acordat noii Biserici ortodoxe ucrainene, definindu-se ca Biserică-Mamă a acesteia, tomosul de autocefalie).
Până în prezent, Biserica Ortodoxă Română a îndemnat insistent ambele părți (Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Rusă) la dialog.
Numeroase Biserici Ortodoxe așteaptă/propun desfășurarea unui Sinod pan-ortodox care să clarifice actuala situație privind autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene și schisma religioasă dintre cele două Patriarhii, însă derularea acestuia este puțin probabilă și pare tardivă.
Recent, potrivit noii legi privind înregistrarea în Ucraina a unităților de cult, noua Biserică Ortodoxă Ucraineană s-a înregistrat cu denumirea de “Mitropolia Kievului a Bisericii Ortodoxe Ucrainene”, acțiune care a generat reacția dură a Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei, potrivit căreia această denumire (“Mitropolia Kievului a Bisericii Ortodoxe Ucrainene”) îi aparține de drept.
Experții și presa ucraineană apreciază că Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Moscovei are obligația legală, potrivit legii de mai sus, de a-și schimba denumirea. Acestei Biserici i se propune varianta “Biserică Ortodoxă Rusă în Ucraina”, variantă pe care conducerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei o respinge în mod categoric.
Întronizarea mitropolitului Epifanie ca ÎntâiStătător al Bisericii Ortodoxe Ucrainene are loc în contextul unui război religios de facto între susținătorii acestei Biserici și cei ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei.
Mitropolitul Epifanie a numit recent Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Moscovei (subordonată Patriarhiei Ruse) “ultimul bastion al lui Putin în Ucraina”, iar numeroși oficiali de la Kiev și lideri ai mediilor ultranaționaliste de la Kiev solicită insistent desființarea acestei Biserici (subordonate Patriarhiei Ruse) sau limitarea sistemică a structurii și impactului acesteia, în contextul tendinței Kievului de emancipare politică și spirituală de Moscova.
