Armenia acuză Azerbaidjanul de încălcări grave ale drepturilor omului
Alexandru Crenganiș
Armenia a acuzat recent Azerbaidjanul de încălcări grave ale drepturilor omului, în timp ce cele două state din Caucaz care au purtat un război de șase săptămâni anul trecut s-au confruntat la curtea ONU din Haga, la 14 octombrie a.c.
Reprezentantul armean Yeghishe Kirakosian a făcut acuzația respectivă în cadrul unei audieri deschise la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), în dosarul deschis ca urmare a cererii Armeniei ca judecătorii să impună măsuri provizorii urgente pentru a preveni încălcarea de către Azerbaidjan a Convenției internaționale de eradicare a discriminării etnice.
Cazul provine din războiul de anul trecut asupra regiunii Nagorno-Karabah, conflict care s-a soldat cu peste 6.600 de morți. Regiunea este recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar a fost sub controlul forțelor etnice armene de la sfârșitul războiului separatist declanșat la începutul anilor 1990.
Kirakosian a declarat că Armenia nu a cerut instanței să se pronunțe asupra cauzelor profunde ale războiului, ci "încearcă să prevină și să remedieze ciclul violenței și urii comise împotriva etnicilor armeni".
Adresându-se instanței, Ministrul adjunct de Externe azer Elnur Mammadov a respins "imaginea inexactă" a Armeniei și a apărat acțiunile țării sale în Nagorno-Karabah.
Azerbaidjanul a depus, de asemenea, un caz similar, pe motiv de discriminare împotriva cetățenilor săi de către Armenia și, de asemenea, a solicitat instanței mondiale să impună măsuri provizorii.
Audierile în cazul Azerbaidjanului sunt programate să înceapă pe 25 octombrie a.c. Hotărârile privind ambele cereri vor fi probabil emise în săptămânile următoare.
Cazurile ambelor națiuni care invocă încălcări ale Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială vor dura probabil ani de zile până a se ajunge la emiterea unor concluzii ale CIJ.
Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută la nivel internațional ca făcând parte din Azerbaidjan, dar întregul teritoriu și șapte districte înconjurătoare au fost controlate de forțele etnice armene de la sfârșitul războiului separatist din 1994 până la războiul de anul trecut.
Cele două părți s-au luptat în mod regulat de-a lungul anilor. Negocierile mediate la nivel internațional sub auspiciile OSCE, care implică așa-numitul Grup de la Minsk, coprezidat de Rusia, Statele Unite și Franța, nu au reușit să producă o soluționare durabilă a conflictului.
În septembrie 2020, Azerbaidjanul a lansat o ofensivă militară care a dus la recâștigarea controlului asupra celor șapte districte înconjurătoare și a unei porțiuni semnificative din Nagorno-Karabah.
Conflictul s-a încheiat atunci când premierul armean Nikol Pashinian a semnat un acord de încetare a focului intermediat de Rusia, document care a acordat Azerbaidjanului controlul asupra unor părți din Nagorno-Karabah, precum și asupra teritoriilor adiacente ocupate de armeni.
