Plan ucrainean în 10 puncte pentru soluționarea conflictului din estul Ucrainei
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat recent, în contextul celebrelor garanții de securitate cerute de Rusia Statelor Unite și Alianței NATO, că a elaborat un Plan în 10 etape pentru soluționarea pașnică a conflictului din estul Ucrainei. Planul ar urma a fi pus în aplicare până în martie 2022, dacă toate părțile implicate ar fi de acord.
Kievul și Moscova se acuză în mod permanent de neîndeplinirea prevederilor Acordurilor de la Minsk, iar activitatea de negociere a soluționării pașnice a conflictului trenează, atât în formatul Normandia (Germania, Franța, Ucaina, Rusia), cât și la nivelul Grupului Trilateral de Contact.
Președintele Zelenski a precizat că Planul în 10 etape poate fi implementat cu sprijinul țărilor din formatul Normandia și al SUA, prezicând totodată că aceste propuneri au fost transmise “președintelui Baiden, părții ruse, Franței și Germaniei”.
Inițiativa președintelui ucrainean era necesară, mai ales în contextul campaniei propagandistice duse de Moscova pe tema garanțiilor scrise de securitate solicitate Statelor Unite și Alianței NATO.
Kievul se așteaptă ca aceste măsuri să deblocheze procesul de negociere în toate formatele actuale.
Liderii separatiștilor din cadrul formațiunilor nerecunoscute din estul Ucrainei au declarat deja că aceste propuneri reprezintă „o imitație a unor negocieri”, iar în presa rusă se precizează că noul Plan în 10 etape al președintelui Zelenski ar repeta inițiative politice mai vechi, gestionate de către fostul președinte Leonid Kravciuk și care au fost circulate de către acesta în noiembrie 2020 în calitatea acestuia de atunci, de șef al delegației Ucrainei la negocierile privind implementarea Acordurilor de la Minsk – “Planul de activități comune” („noul plan al lui Zelenski este vechiul plan al lui Kravciuk”, titrează presa rusă).
Cotidianul rus “Kommersant” a precizat că se află în posesia documentului părții ucrainene, care a fost prezentat de către delegația ucraineană la recenta reuniune a Grupului trilateral de contact. Acesta s-ar intitula «Pași necesari pentru deblocarea activității Grupului trilateral de contact și formatului Normandia, pentru îndeplinirea Acordurilor de la Minsk și a altor rezultate convenite la Summitul de la Paris, în formatul Normandia, la 9 decembrie 2019».
Potrivit acestui document, punctul central al propunerilor vizează desfășurarea unei întâlniri între președinții Ucrainei și Federației Ruse (punctul 8; întâlnirea ar trebui să fie precedată de o discuție telefonică a acestora, conform punctului 6), întâlnire care ar putea fi urmată de o nouă reuniune a Summitului liderilor formatului Normandia (pasul 9). Ultimul pas, pasul 10, ar include convenirea, în cadrul Grupului Trilateral de Contact, a proiectelor de lege care urmează a fi introduse pe agenda Radei Supreme a Ucrainei: despre particularitățile autoguvernării locale în teritoriile ocupate temporar din estul Ucrainei și implementarea „formulei Steinmeier”; despre amnistie; despre descentralizare (ținând cont de particularitățile autoguvernării locale în teritoriile ocupate temporar din estul Ucrainei); despre zona economică specială (liberă); despre particularitățile alegerilor locale în teritoriile ocupate temporar din estul Ucrainei (aceste proiecte de legi figurează și în documente mai vechi, de exemplu în Complexul de Măsuri privind îndeplinirea Acordului de la Minsk din 2015).
Reprezentantul părții ruse în Grupul Trilateral de Conact, Boris Grâzlov, a precizat că aceste inițiative au fost transmise neoficial părții ruse încă de la începutul lunii decembrie. Liderii separatiști au acuzat Kievul că nu ar fi interesat de soluționarea pașnică a conflictului, ci doar de a convinge partenerii vestici de “străduința pentru pace” a autorităților ucrainene.
Elementele de noutate le reprezintă dorința Kievului de a include SUA pe lista părților implicate de facto în negocierile privind soluționarea conflictului din Donbas, precum și focalizarea eforturilor Kievului pe desfășurarea unei întâlniri Putin-Zelenski, despre care se discută de circa 1 an.
Șeful Oficiului Administrației Prezidențiale a Ucrainei, Andrei Ermak, a precizat că decizia conducerii SUA de a fi inclusă în procesul de negociere a soluționării conflictului din Donbas nu amenință actualul format Normandia, ci ar reprezenta un instrument complementar – Kievul ar avea în vedere măsuri similare privind implicarea altor actori statali precum Marea Britanie și Turcia în discutarea soluțiilor de pace în Donbas.
