Dezbaterea în Rada Supremă a proiectului Legii privind asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat

Dezbaterea în Rada Supremă a proiectului Legii privind asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat

În cadrul sesiunii plenare curente a Radei Supreme a Ucrainei, care se desfășoară în perioada 12-15 martie a.c., principalul punct de pe agenda dezbaterii parlamentare îl reprezintă discutarea amendamentelor propuse actualului proiect de lege privind asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat (proiectul legislativ nr. 5670-d, “Legea privind asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”), precum și votarea acestui proiect de lege în cea de-a doua lectură a acestuia (proiectul legislativ menționat a fost adoptat în primă lectură la 4 octombrie 2018).

Prezenți la dezbatere, reprezentanții Guvernului Ucrainei și-au declarat sprijinul față de proiectul de lege aflat în dezbaterea Radei Supreme. Prim-vice-premierul ucrainean Viaceslav Kirilenko a precizat că Guvernul Ucrainei nu a propus propriul proiect de lege pe această temă întrucât sprijină proiectul aflat în dezbaterea parlamentară.

O serie de amendamente au fost aduse, în cadrul dezbaterii parlamentare, de către deputații din Blocul de opoziție, care au solicitat inclusiv scoaterea de pe agenda dezbaterii Radei a proiectului legislativ menționat.

În momentul de față, au fost depuse peste 2.500 de amendamente la proiectul de lege menționat.

În prima zi a sesiunii parlamentare au fost alocate discutării amendamentelor propuse patru ore de dezbateri. În această perioadă au fost dezbătute 120 de amendamente propuse de deputații Radei Supreme. 60 dintre acestea au fost supuse votului plenului Radei Supreme (28 în cadrul sesiunii plenare de dimineață și 32 în cadrul sesiunii de după-amiază). Toate amendamentele supuse votului au fost respinse de către plenul Parlamentului de la Kiev.

37 de amendamente propuse de deputați aveau în vedere modificarea Preambulului proiectului de lege privind asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat. Niciunul dintre cele 37 de amendamente formulate de deputați la Preambulul proiectului de lege nu a fost susținut de plenul Radei Supreme.

Celelalte amendamente discutate în cadrul reuniunii plenare de la 12 martie au vizat prima secțiune a proiectului de lege: Principii Generale”. Niciunul din amendamentele formulate nu a primit, de asemenea, susținerea plenului.

Printre amendamentele propuse (și care, teoretic, vor fi analizate, dezbătute și/sau votate în următoarele zile) se numără și unele formulate de către deputatul Grigore Timiș (de etnie română, deputat al Radei Supreme din partea Blocului Petro Poroșenko). Amendamentele propuse de acesta (nr. 83, 466, 580, 596, 602, 749, 757, 863, 901, 1005 etc.) vizează reducerea limitărilor utilizării limbilor minorităților naționale prevăzute în forma actuală a proiectului de lege, precum și (prin) crearea de posibilități pentru utilizarea limbilor Uniunii Europene pe teritoriul Ucrainei.

Este greu de crezut că aparatul de vot din Rada Supremă va lua în considerare amendamentele propuse, având în vedere faptul că la votul amendamentelor dezbătute în prima zi a sesiunii actuale a Radei numărul maxim de voturi în favoarea amendamentelor dezbătute a fost de 79.

Pe de altă parte, este salutar efortul de a se obține prin mecanismul democratic al dezbaterii și votului în sesiunea plenară o lege mai puțin limitativă pentru limbile minorităților naționale decât cea adoptată în prima lectură de către plenul Radei Supreme.

Menționăm că reprezentanții comunității românești din Ucraina au semnalat în dese rânduri prevederile limitative ale acestei legi asupra dreptului acesteia de a-și proteja identitatea lingvistică.

Reuniunea plenară de la 13 martie a.c. a Radei Supreme va începe cu examinarea amendamentului cu nr. 121 (din cele peste 2.500 de amendamente formulate).

Este extrem de probabil ca, în acest ritm, să nu poată fi dezbătute cele peste 2.500 de amendamente. În acest sens, există posibilitatea renunțării la dezbaterea celei mai mari părți a amendamentelor propuse și o forțare a votului plenului către sfârșitul sesiunii plenare în curs.

O a doua posibilitate, cea mai probabilă, vizează amânarea dezbaterii celorlalte amendamente și a votului final pentru următoarea sesiune a Radei Supreme, care va avea loc după alegerile prezidențiale din martie-aprilie 2019.

În favoarea acestei variante s-a pronunțat, ieri, și comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovic, care a cerut parlamentarilor ucraineni să amâne adoptarea proiectului de lege nr. 5670-d „Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”. Mijatovic susține că ar fi greșit ca legea să fie adoptată în perioada preelectorală: „Atunci când se discută o nouă lege, inclusiv reformarea peisajului lingvistic, statele membre ale Consiliului Europei trebuie să echilibreze cu atenție scopul legitim al susținerii limbii de stat și responsabilitatea față de protecția și utilizarea limbilor minoritare, precum și păstrarea diversității culturale”. Comisarul a accentuat că reprezentanții minorităților naționale trebuie să participe efectiv în elaborarea unor astfel de legi și politici, iar opiniile acestora ar trebui luate în considerare: „În contextul campaniei electorale, astfel de discuții sunt adesea politizate și nu pot contribui la luarea unor decizii echilibrate. Îndemn Parlamentul de la Kiev să amâne adoptarea acestui proiect de lege”.

La 12 martie a.c, potrivit comunicatului de presă al Radei Supreme a Ucrainei, a avut loc o întâlnire între șeful Comitetului Radei Supreme pentru probleme ale drepturilor omului, ale minorităților naționale și ale relațiilor interetnice, Grigorii Nemiria și ambasadorul României la Kiev, Cristina-Leon Țurcanu, în cadrul căreia s-a discutat și despre Legea-cadru a educației și proiectul Legii privind asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat, aflat în momentul de față în dezbaterea plenului Radei.