Sinteza zilei – tema Rusia-Ucraina (2)
Ministrul leton al apărării a criticat țările membre UE care duc o politică rezervată în domeniul acordării de armamente Ucrainei (acuzațiile privesc în mod direct Germania, care a respins posibilitatea acordării, către Ucraina, prin Agenția NATO, a unor armamente gen puști pentru lunetiști de mare calibru Barrett M82 și drone EDM4S-UA) și a declarat că țara sa este gata să livreze Ucrainei “producție letală și neletală”. Letonia nu are în vedere trimiterea de trupe în Ucraina în cazul unei intervenții ruse în această țară.
Declarații similare au fost făcute în Cehia; potrivit acestora, și Cehia analizează posibilitatea de a livra Ucrainei armamente și echipamente militare.
Experții ucraineni apreciază că vizita la Kiev a secretarului de stat american Antony Blinken a avut ca scop demonstrația de sprijin politic a SUA pentru Ucraina, în timp ce întâlnirea acestuia cu ministrul rus de externe Lavrov de la Geneva, de vineri ar reprezenta o tentativă de diminuare a riscului unei intervenții militare ruse în Ucraina.
Ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a declarat că Ungaria sprijină aderarea Ucrainei la NATO cu o singură condiție majoră – ca Ucraina să rezolve problemele privind neasigurarea drepturilor pentru minoritatea maghiară din Ucraina: “Ucrainenii trebuie să desfășoare o serie de modificări serioase dacă se gândesc serios la integrarea euroatlantică. Voi fi precis în acest sens: este vorba despre respectarea drepturilor minorităților etnice, pentru că în Ucraina sunt multe neajunsuri în această privință. Sunt încălcate drepturile lor la limba maternă, la utilizarea acesteia în administrație, în cultură și în religie. Legea care interzice persoanelor cu dublă cetățenie să ocupe funcții administrative este nedemocratică. Înțelegem cu ce probleme se confruntă Ucraina, lupta ei pentru suveranitate și integritate teritorială, dar niciodată nu vom permite astfel de abordări privind minoritățile etnice”.
Potrivit ministrului ucrainean de externe Dmitri Kuleba, Washingtonul a luat deja decizia politică privind adoptarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, iar aceste sancțiuni vor produce “lovituri semnificative” pentru economia Rusiei în cazul în care aceasta va ataca Ucraina.
În Congresul SUA a fost introdus un proiect de lege privind noi sancțiuni pentru Putin și Rusia în cazul unei agresiuni ruse în Ucraina. 38 de congresmeni au co-semnat proiectul de lege respectiv. Sancțiunile includ decuplarea Rusiei de la sistemul SWIFT. Sancțiunile respective prevăd totodată sistarea cheltuielilor alocate dialogului pentru stabilitatea strategică, sistarea finanțării dialogului privind securitatea cyber, sancțiuni individuale împotriva președintelui Vladimir Putin, secretarului de presă Dmitri Peskov, membrilor guvernului, șefilor structurilor de forță, principalilor propagandiști ai regimului etc.
Președinții Ucrainei și Poloniei s-au întânit astăzi la reședința liderului polonez Andrei Duda, iar principala temă de dialog a fost situația de la frontiera Ucrainei cu Rusia. Volodimir Zelenski se află într-o vizită de două zile în Ucraina.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a apreciat că este posibil un nou summit ruso-american în perioada următoare, sub forma unei convorbiri telefonice între Vladimir Putin și Joe Biden.
Antony Blinken desfășoară astăzi, la Berlin, convorbiri cu reprezentanți ai Germaniei, Franței și Marii Britaenii, înaintea discuției de mâine a acestuia cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Europa nu va accepta tentativa Rusiei de a crea diviziuni ale continentului, respectiv de a crea pe continentul european sfere de influență. Potrivit acesteia, Ucraina are dreptul la decizii proprii în materie de politică externă, ca orice alt stat suveran.
Potrivit presei ucrainene, care citează evaluări ale serviciilor speciale, doar o parte a trupelor ruse care se deplasează în Belarus pentru a participa la aplicațiile militare comune ruso-belaruse din februarie a.c. se va deplasa în realitate la locurile de dislocare temporară din Belarus; alte trupe vor ocupa poziții stabile în apropierea granițelor cu Ucraina, la jumătatea distanței până la poligonul Gomel, la cca 40 km de regiunea Cernigov (Ucraina) și la cca 90 km de regiunea Kiev (Ucraina). Vor participa la aplicațiile militare ruso-ucrainene militari ruși ai Brigăzii 5 tancuri, Brigăzii 64 infanterie motorizată, Brigăzii 14 „de gardă”, Regimentului 114 de infanterie motorizată, subunități de poliție militară, subunități ale forțelor speciale / spețnaz etc. Vor participa la aplicații și nave ale Flotei Pacificului a Forțelor Militare Navale rusești (al căror stat major este dislocat la Vladivostok – navele se vor deplasa spre raioanele de est), în sprijinul Brigăzii 155 de infanterie marină. În presa ucraineană se apreciază că prezența militară rusă în Belarus (planificată pentru a participa la aplicațiile menționate în perioada 10-20 februarie), s-ar putea prelungi pe o perioadă de 6 luni.
Ministerul rus al apărării a anunțat, pentru perioada ianuarie-februarie a.c., aplicații maritime ale tuturor flotelor din compunerea Forțelor Militare Navale ale Rusiei – Flota Pacificului, Flota Nordului, Flota Baltică și Flota Mării Negre. Aplicațiile vor avea loc în raioanele maritime aferente activității curente ale acestor flote – în acvatoriile Mării Mediterane, Mării Nordului, Mării Negre, în partea de nord-est a Oceanului Atlantic și în Oceanul Pacific. La aplicație participă cca 140 de nave militare și de asigurare logistică, peste 60 de mijloace aeriene letale de atac, cca 1.000 de unități de tehnică militară și cca 10.000 militari.
În cadrul aplicațiilor, o grupare de 6 nave mari de desant din flotele Baltică și Nord se deplasează din portul Baltiisk spre Marea Mediterană, pentru a participa, alături de Flota Mediterană și Flota Pacificului (aceasta participă la aceste aplicații cu un detașament naval), la aplicații maritime interflote ale Rusiei în regiune.
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, maria Zaharova, a declarat că Ucraina este gata să desfășoare „provocări militare” împotriva Rusiei, “sub acoperirea informațională” a unei “presupuse intervenții rusești”. Potrivit acesteia, Washingtonul ar fi livrat în ultimele luni Ucrainei 10 de complexe de rachete antitanc Javelin cu 180 de rachete, iar Marea Britanie – cca 460 de tone de armament. Mai mult, Vestul ar fi dat Ucrainei “undă verde” pentru desfășurarea unei operații de forță în Donbas.
Vladimir Jirinovski a criticat demersul Partidului Comuniștilor din Federația Rusă privind introducerea, pe agenda de lucru a Dumei de Stat, a unui proiect de lege privind recunoașterea celor două republici nerecunoscute din estul Ucrainei ca state independente; Jirinovski a propus ca alternativă anexarea întregii Ucraine în componența Federației Ruse: “Trebuie să lovim atât de puternic încât să își aducă aminte toți… Ucraina trebuie să devină parte a Rusiei”.
Președintele Ucrainei a transmis public un mesaj ca reacție la declarațiile președintelui american Joe Biden (care menționa reacții limitate ale SUA în cazul unor “incursiuni minore” rusești în Ucraina, spre deosebire de reacții puternice la o “invazie”); potrivit acestuia, “vrem să aducem aminte marilor puteri că nu există incursiuni minore și nici națiuni minore; nu există victime mici și victime mari. Eu vă vorbesc astfel ca președinte al unui stat mare”.
