Sinteza zilei: tema Rusia-Ucraina (3)
Astăzi, MAE rus a publicat pe site-ul instituției un răspuns al ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, la întrebarea unui jurnalist rus: „Ce înseamnă pentru Bulgaria și România solicitarea Rusiei ca NATO să revină la configurația din 1997: să iasă din NATO, să plece bazele americane sau ce altceva?”. Răspunsul ministrului rus de externe: “Unul dintre pilonii inițiativelor noastre pe care i-ați menționat este formulat în mod deliberat cu cea mai mare claritate și nu permite interpretări ambigue. Vorbim despre retragerea forțelor, echipamentelor și armamentelor străine, precum și de alte demersuri pentru a se reveni la configurația din 1997 pe teritoriul țărilor care nu erau membre NATO la data precizată. Acestea includ Bulgaria și România”.
Linkul la sursă: https://mid.ru/ru/foreign_policy/news/1795407/#10
Răspunsul și poziția României (comunicat de presă MAE român): „Precizări de presă privind afirmațiile MAE rus referitoare la prezența Aliată în România: Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO. MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv. Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021. Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici. Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic. În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate. Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic”.
Premierul Bulgariei, Kirill Petkov, a declarat că fiecare țară își decide singură problemele privind securitatea proprie și că Bulgaria își coordonează totodată poziția în colaborare cu NATO: „Bulgaria este o țară suverană, care și-a făcut de mult alegerea devenind țară membră NATO. Astfel, noi ne rezolvăm singuri problema organizării apărării țării noastre, în coordonare cu partenerii noștri”.
La sfârșitul discuțiilor de la Geneva dintre ministrul rus de externe Serghei Lavrov și secretarul de stat american Antony Blinken, secretarul de stat american a declarat că în cursul săptămânii viitoare SUA vor transmite Rusiei în scris propunerile proprii, „lista proprie de temeri și de idei”, “răspunsul nostru la îngrijorările Rusiei”, după care sunt posibile noi negocieri, inclusiv un nou summit între cei doi președinți. Acesta a precizat că a convenit cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov cu privire la importanța continuării procesului diplomatic. Blinken: “SUA nu vor face concesii privind dreptul poporului ucrainean de a-și decide viitorul. Discuțiile au reprezentat un schimb de idei între Moscova și Washington”.
Ministrul Lavrov a declarat separat că a ascultat de la Antony Blinken o reacție preliminară la propunerile Rusiei privind “garanțiile de securitate” și că omologul său american a promis că SUA va trimite în câteva zile răspunsul scris al SUA cu privire la aceste propuneri. Lavrov: “Nu am ascultat astăzi nici un argument privind situația de la frontiera cu Ucraina. Doar îngrijorări”. Discuțiile au durat mai puțin decât era planificat inițial (o oră și jumătate în loc de două).
Serviciul de Securitate al Ucrainei / SBU a declarat că Rusia folosește tehnica alarmelor false privind minarea unor obiective din sfera socială și ale infrastructurii critice din Ucraina pentru a genera teroare și psihoză în Ucraina, de a crea panică și presiuni asupra Ucrainei. Conform SBU, în 2021 au existat peste 1.100 de astfel de alarme false provenind de la surse anonime, în timp ce în primele zile ale anului 2022 numărul acestora se ridică deja la peste 300.
Potrivit presei ucrainene, Rusia dislocă două divizioane cu sisteme de apărare antiaeriană S-400 Triumf din Orientul Îndepărtat pentru a participa la aplicațiile militare comune ruso-belaruse din februarie.
Potrivit presei ucrainene, Rusia își consolidează treptat prezența militară în apropierea graniței cu Ucraina și în cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei, iar acest proces a fost unul permanent din noiembrie 2021 și până în prezent; numai la începutul acestui an, Rusia a livrat unităților și marilor unități din cele două regiuni separatiste, Donețk și Lugansk, transportând pe cale rutieră și feroviară, peste 7.000 de tone de muniții și echipamente militare, mai multe tancuri și sisteme de artilerie, alte armamente, precum și muniție pentru sistemele de artilerie din zonă. Mai mult, Rusia ar efectua, în mai multe centre specializate, recrutări de voluntari mercenari care să se deplaseze în cele două regiuni separatiste, iar voluntarii sunt trimiși în regiune după efectuarea unor cursuri mininale de instrucție.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că are îngrijorări cu privire la planurile Federației Ruse de a ocupa orașul Harkov, iar tentativa forțelor ruse de a ocupa acest oraș ar putea reprezenta începutul unui război de amploare. Primarul orașului Harkov, Igor Terehov, a declarat că nu trebuie să existe îngrijorări în acest sens, pentru că orașul este gata să dea un răspuns potențialului inamic: “Harkov a fost și este un oraș ucrainean, ai cărui locuitori sunt cetățeni ai Ucrainei unitare și indivizibile. Și oricine care s-ar pregăti să ocupe Harkovul trebuie să știe că în apărarea orașului nostru vor sări nu doar locuitorii orașului, ci și toți ucrainenii. Avem toate forțele și mijloacele pentru a apăra Harkovul”.
Ministerul ucrainean al apărării a precizat că la data de 20 ianuarie a.c. forțele ruse ar fi introdus în cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei 101 unități de echipament militar; “armamentele au fost desfășurate cu încălcarea acordurilor de la Minsk”. Astfel, în zona de acțiune a „Corpului 1 de armată” al așa-zisei “Republici Donețk” au fost aduse 13 noi piese de armamente și echipamente militare rusești, inclusiv: în zona Boikovskoe (67 km de linia de coliziune) - un tanc de tip neidentificat și două transportoare blindate; în zona Ternovo (57 km de linia de coliziune) - 10 tancuri de tip neidentificat. În același timp, în zona de operațiuni a „Corpului 2 de armată” al așa-zisei “Republici Lugansk” au fost dislocate în total 88 de piese de armamente și echipamente militare, inclusiv: în zona Beregovo (23 km de linia de coliziune) - un sistem de lansare rachete; în zona așezării Mirnoe (28 km de linia de coliziune) - 14 tancuri de tip neidentificat; 10 obuziere autopropulsate; 12 unități de artilerie de tip necunoscut, precum și 51 de transportoare blindate.
Președintele Dumei de Stat a Federației Ruse Viaceslav Volodin a declarat că în cursul săptămânii viitoare vor avea loc consultări la nivelul fracțiunilor parlamentare reprezentate în Dumă pe tema solicitării Partidului Comuniștilor privind recunoașterea de către Rusia a celor două republici separatiste nerecunoscute din estul Ucrainei. Liderii partidului comunist se așteaptă ca în luna februarie să se voteze în Duma de Stat recunoașterea celor două formațiuni nerecunoscute. Președintele formațiunii politice „Rusia corectă – pentru adevăr”, Serghei Mironov, a declarat că formațiunea sa sprijină inițiativa Partidului Comuniștilor. Experții ruși apreciază că „planul B al Rusiei pentru Ucraina”, care implică soluția votării recunoașterii celor două formațiuni separatiste nerecunoscute, ar trebui să înceapă după eșecul negocierilor ruso-americane. Alți experți ruși (d.e. Konstantin Kalaciov, președintele Grupului de experți politici) apreciază că inițiativa Partidului Comunist a fost convenită anterior cu Kremlinul: „Inițiativa Partidului Comunist din Federația Rusă poate acționa ca un instrument de presiune, o propunere care este evident inacceptabilă pentru oponenții Rusiei. În acest sens, Kremlinul acționează ca polițistul bun, iar Partidul Comunist ca polițistul rău. Kremlinul poate astfel spune Occidentului că este presat de opoziția din interiorul țării noastre: noi suntem pentru securitate, vrem să revigorăm acordurile de la Minsk, dar, dacă se va pune presiune din interior asupra noastră, atunci ne vom gândi la politica internă, la stabilitatea în țară care este mai importantă pentru noi decât acordurile externe”. Prin urmare, expertul rus nu exclude posibilitatea ca inițiativa Partidului Comunist să fie coordonată cu Kremlinul.
