Sinteza zilei – tema Rusia-Ucraina (8)
Președintele Oficiului Administrației Prezidențiale a Ucrainei, Andrei Ermak, a precizat că Ucraina nu va accepta niciodată eventuale propuneri de la partenerii săi privind inițierea unor negocieri directe ale Ucrainei cu reprezentanții formațiunilor secesioniste din estul Ucrainei. Mass-media ucrainene apreciază că la întâlnirea de astăzi, de la Paris, a consilierilor politici din formatul Normandia (Franța, Germania, Rusia și Ucraina), există posibilitatea ca reprezentanților Ucrainei să li se solicite derularea unor negocieri directe cu separatiștii pentru soluționarea confictului din Donbas. Anterior întâlnirii, Kievul a retras de pe ordinea de zi a Radei proiectul de lege “Cu privire la bazele politicii de stat pentru perioada de tranziție” (proiect care se referă la Donbas și care a fost aspru criticat de partea rusă).
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declarat că Alianța va trimite o propunere scrisă Kremlinului la sfârşitul acestei săptămâni, pentru „a încerca să găsească o cale de urmat”, pe fondul tensiunilor crescânde legate de desfăşurarea de forţe ale Rusiei la graniţa cu Ucraina. „Vom sublinia că suntem gata să stăm şi să discutăm despre controlul armelor, dezarmare, transparenţa activităţilor militare, mecanismele de reducere a riscurilor şi alte probleme care sunt relevante pentru securitatea europeană. Şi, de asemenea, să ascultăm şi să ascultăm preocupările Rusiei”. Stoltenberg: „Nu vom desfăşura forţe de luptă NATO în Ucraina, dar trebuie să fim siguri că nu există nicio înţelegere greşită cu privire la angajamentul nostru de a apăra toţi aliaţii”.
Premierul croat Andrei Plenkovici și-a cerut scuze față de Ucraina privind recentele declarații ale președintelui Zoran Milanovici, potrivit căruia, în cazul unei intervenții militare rusești în Ucraina, Croația va retrage militarii săi din țările Europei de Est, ca reacție la comportamentul inadecvat al președintelui SUA și pentru a realiza un echilibru de relație cu Kievul și Moscova. Milanovici a mai declarat că Ucraina nu are loc în NATO, că țara sa se distanțează de conflictul dintre Rusia și Ucraina și că Maidanul de la Kiev a reprezentat o lovitură de stat (teză vehiculată de Kremlin). Aceste declarații au provocat nemulțumirea Kievului, Ambasadorul croat la Kiev a fost chemat la MAE ucrainean pentru explicații; MAE ucrainean a numit aceste declarații ca fiind ofensatoare. Premierul croat și-a exprimat surprinderea privind așa-zișii militari croați din Europa de Est, menționați de președinte, în contextul în care singurii militari croați din Europa de Est, prezenți în Polonia, au revenit deja, recent, în țară. Totodată președintele Croației a numit “șarlatanie goală” deplasarea recentă a premierului croat în Ucraina, deplasare care “va afecta relațiile Croației cu Rusia”.
Ned Price, reprezentantul Departamentului de Stat al SUA, a precizat că în răspunsul scris pe care SUA îl vor transmite Rusiei cu privire la solicitarea acesteia de a primi “garanții de securitate” a fost luată în calcul poziția Ucrainei; mai mult, aceasta a fost inclusă în răspunsul scris al Statelor Unite, care va fi transmis Moscovei în aceste zile.
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski s-a adresat din nou ucrainenilor, solicitându-le acestora calm, reținere și echilibru în actualul context delicat; Zelenski a precizat că situația de la frontiera cu Rusia se află sub control. Zelenski a recomandat cetățenilor ucraineni să se liniștească, să nu se alarmeze, să nu ia cu asalt stocurile magazinelor.
În Parlamentul german vor avea loc, la 27 ianuarie, la solicitarea Ucrainei, audieri parlamentare pe tema situației de la frontiera ruso-ucraineană; tema dezbaterilor: “Asigurarea păcii în Europa: integritatea teritorială a Ucrainei nu poate fi pusă sub semnul întrebării”.
În Ucraina au ajuns deja rachete Javelin ca parte a unui nou lot de echipamente militare puse la dispoziție de către SUA. Cel de-al treilea lot de echipamente militare (care include lansatoare de rachete și rachete) cântărește cca 80 de tone. Oficialii de la Kiev au declarat că așteaptă în perioada imediat următoare cel de-al patrulea lot de echipamente din SUA.
Președintele american Joe Biden nu a exclus sancțiuni personale împotriva președintelui Vladimr Putin în cazul unei intervenții militare ruse în Ucraina. SUA au anunțat că pregătesc sancțiuni financiare, economice și tehnologice (interzicerea exporturilor de tehnologie și de produse și mărfuri) împotriva Rusiei în cazul unei intervenții militare a Moscovei în Ucraina.
Secretarul Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Alexei Danilov, a declarat că este în spațiul public “multă beletristică paramilitară” privind intervenția militară a Rusiei în Ucraina și a solicitat cetățenilor țării să nu intre în panică, pentru că nu sunt motive care să provoace în momentul de față îngrijorări cu privire la o invazie militară rusă.
Președintele Consiliului Federației al Federației Ruse, Valentina Matvienko, a declarat că Ucraina pregătește, la recomandările “stăpânilor ei din Vest“, o soluție de forță pentu ocuparea Donbasului; “Vestul desfășoară deja un adevărat război informational împotriva Rusiei” pe tema situației de la frontiera ruso-ucraineană și “încearcă să destabileze situația într-o serie de țări vecine Rusiei”.
Oficialii americani au avertizat regimul de la Minsk că vor urma măsuri dure în cazul în care aplicația militară comună ruso-belarusă va fi utilizată ca platformă de intervenție militară rusă în Ucraina și dacă autoritățile de la Minsk vor permite utilizarea teritoriului Berlarus pentru o intervenție asupra Ucrainei.
Aplicația militară comună ruso-belarusă (10-20 februarie) include manevre în principalele poligoane din Belarus, utilizarea trupelor de infanterie și tancuri, sprijinite de aviație și participarea a cca 60-80.000 de militari ai ambelor state, cu utilizarea întregii infrastructuri militare din Belarus. Scenariul aplicației prevede respingerea unei agresiuni externe dinspre vest (Polonia) și sud (Ucraina). Din armata rusă participă nu doar efectivele Districtului militar Vest, ci și subunități și unități din Orientul Îndepărtat. Printre armanentele dislocate în regiune se numără și avioane de luptă Su-35. Aplicația se va derula în două etape: în prima se vor constitui grupări mixte unificate de trupe și se vor verifica trupele de apărare antiaeriană. O a doua etapă va verifica faza de răspuns și de atac, în cadrul unei vaste “operațiuni antiteroriste”; spectrul sarcinilor de luptă este divers, de la lupte de anvergură la neutralizarea unor grupări diversioniste sau a unor formațiuni paramilitare.
