Sinteza zilei: tema Rusia-Ucraina (10)
Alexei Pușkov, președintele Comisiei pentru politică informațională din Consiliul Federației, a precizat că declarația secretarului general al NATO privind “ieșirea militară a Rusiei din trei state” (Ucraina, R. Moldova și Georgia) nu are sens, întrucât: „Abhazia si Osetia de Sud deja nu sunt Georgia, popoarele de acolo au vrut să se separe, cum a fost cazul la vremea lor cu kosovarii, iar NATO nu a întrebat atunci Serbia”; potrivit acestuia, “forțele rusești de menținere a păcii din Transnistria apără cetățenii ruși și nu permit un conflict militar deoarece moldovenii nu pot face acest lucru (n.n. să prevină un conflict) în mod independent; iar în Ucraina nu sunt trupe rusești”. Acesta a cerut NATO să își retragă trupele din Siria (trupe americane și turcești) și din Kosovo.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că răspunsurile SUA și NATO privind cererile Rusiei de a se semna “garanții de securitate” nu dau motive solide de optimism, pentru că nu au fost luate în considerare îngrijorările Rusiei, cel puțin în ceea ce privește categoriile principale; potrivit acestuia, relațiile dintre Rusia și SU amintesc tot mai clar de “războiul rece”.
Fostul președinte al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a declarat că UE nu își poate derula propria politică externă, aceasta fiind în siajul SUA, care “ia principalele decizii în numele Europei fără a o consulta”.
Consultările consilierilor politici din formatul Normandia, de la Paris, care s-au desfășurat timp de cca 8 ore, nu au generat rezultate notabile; părțile au convenit reluarea consultărilor peste două săptămâni, la Berlin; pe fond, Kievul și Moscova și-au menținut pozițiile privind soluționarea conflictului din Donbas (Kievul dorește prioritar reintegrarea regiunilor separatiste și reluarea jurisdicției ucrainene asupra teritoriului, iar Moscova dorește prioritar inițierea de negocieri între Kiev și liderii separatiști). Nu au fost create condițiile pentru o reuniune similară a miniștrilor de externe ai țărilor din formatul Normandia (Franța, Germania, Ucraina, Rusia).
În Parlamentul Georgiei au început consultări între grupurile și fracțiunile parlamentare privind adoptarea unei rezoluții în sprijinul Ucrainei. Opoziția cere o poziție mai dură și mai activă, în sprijinul Ucrainei. O tăcere a Georgiei în acest context ar echivala cu o complicitate față de Rusia, declară liderii opoziției georgiene. În momentul de față, pozițiile oficiale ale Georgiei sunt apreciate a fi mai degrabă reținute și moderate. Cei care susțin linia moderată adoptată de “Visul Georgian” menționează curtoazia excesivă a Kievului față de Mihail Saakașvili, care este acuzat în Georgia de săvârșirea de infracțiuni grave. Totodată, Mihail Saakașvili a declarat că Rusia va ataca simultan Ucraina și Georgia, iar tăcerea autorităților georgiene nu va scuti Tbilisi de o viitoare intervenție rusă.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că nu există în momentul de față amenințări militare reale la adresa R. Moldova.
Rada Supremă a Ucrainei a adoptat astăzi, în a doua lectură și final, Legea privind îndeplinirea sarcinilor și bazele pregătirii rezistenței naționale, care stipulează decizia ca brigăzile de apărare teritorială ale Ucrainei (sistemul de apărare teritorială este în curs de implementare în momentul de față) să poată utiliza în mod legal armamente de categorie grea, inclusiv armamente antitanc – complexe de rachete antitanc, complexe de rachete antiaeriene etc. La 1 ianuarie 2022 a intrat în vigoare Legea cu privire la bazele rezistenței naționale, conform căreia se înființează în cadrul Forțelor Armate un nou tip de categorie de forțe: Forțele Apărării Teritoriale. Efectivele respective se ridică la cca 15.000 militari, dintre care 10.000 – pentru trupele apărării teritoriale și 1.000 – pentru Forțele de Operații Speciale. În momentul de față, Forțele apărării teritoriale sunt dotate cu armanente ușoare și muniții.
Ministrul maghiar de externe a declarat că sprijinul acordat de Ungaria Ucrainei în actuala situație de securitate va fi limitat din cauza neacordării, de către Kiev, a drepturilor cuvenite minorității maghiare din Ucraina. Neacordarea acestor drepturi limitează sprijnul Ungariei, a declarat oficialul maghiar.
Președintele Turciei Recep Erdogan l-a invitat pe președintele rus Vladimir Putin să efectueze o vizită în Turcia. Obiectivul președintelui turc este organizarea unei întâlniri, la Ankara, între președinții Rusiei și Ucrainei, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Potrivit purtătorului de cuvânt al președinției ruse, D. Peskov, președintele rus a acceptat, de principiu, invitația de a vizita Turcia, atunci când condițiile epidemiologice și calendarul celor doi lideri vor permite.
