Sinteza zilei: tema Rusia-Ucraina (14)
Președintele Turciei Recep Erdogan a declarat că președintele Ucrainei Volodimir Zelenski este de acord cu rolul de mediator al Turciei în actualul conflict ruso-ucrainean și, în mod concret, cu desfășurarea unei întâlniri bilaterale cu Vladimir Putin, la Istanbul, întâlnire care ar urma a fi mediată de către omologul lor turc.
Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că, în principiu, președintele Federației Ruse Vladimir Putin este gata să se întâlnească oriunde cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în condițiile unei agende clare de dialog.
Secretarul Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Alexei Danilov, a declarat că, potrivit surselor americane, Ungaria s-a opus participării Ucrainei la Centrul cyber al NATO.
Senatul polonez a adoptat în unanimitate (cu 92 de voturi) o Rezoluție privind sprijinul acordat Ucrainei. În Rezoluție se menționează că “astăzi, Ucraina se confruntă cu o amenințare mortală privind o nouă intervenție externă. Ucraina reprezintă una din garanțiile de securitate ale Poloniei. Securitatea Poloniei nu este posibilă fără o Ucraină independentă. Obiectivul noii escaladări rusești în vecinătatea Ucrainei îl reprezintă destabilizarea Europei. Această nouă escaladare poate duce la cel mai sângeros conflict militar de după cel de-al doilea război mondial. Dialogul nu este posibil în condițiile șantajului militar, al atacului hibrid asupra instituțiilor democratice europene și al presiunii privind renunțarea la principiul inviolabilității granițelor în Europa”. Senatul polonez a adoptat astfel acordarea de sprijin politic, financiar și militar Ucrainei și a aprobat participarea militarilor polonezi, în format NATO, la aplicațiile militare ucrainene. Documentul a fost înmânat, simbolic, ambasadorului Ucrainei în Polonia.
În presa de limbă rusă din Ucraina este vehiculat scenariul potrivit căruia, în cazul unui atac rusesc asupra Ucrainei, autoritățile ucrainene ar pregăti și utiliza o “bombă radioactivă” pe teritoriul Rusiei. Centrul de comunicări strategice din Ucraina a respins supozițiile fake-ului rusesc privind existența și utilizarea unei așa-numite “bombe radioactive” și apreciază că acest fake face parte dintr-o operațiune de dezinformare și psihlogică mai amplă a Moscovei.
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a semnat un Decret privind întărirea capacității de apărare a statului. Documentul prevede renunțarea la obligativitatea serviciului militar începând cu anul 2024, înlocuirea stagiului militar obligatoriu cu o pregătire militară intensificată de 3-4 luni, trecerea forțelor armate la sistemul contractual (angajarea de militari pe bază de contract), precum și creșterea efectivelor militare ale forțelor armate cu 100.000 de militari în 2 ani.
Parlamentul Georgiei a adoptat o rezoluție în care se condamnă actuala criză de securitate din regiune, fără a se numi Rusia în calitate de generator al acestei crize. Rezoluția sprijină în mod moderat Ucraina în contextul actualei crize. Rezoluția, cu titlul ‘Cu privire la posibilitatea unei escaladări militare în Ucraina”, a fost aprobată cu 74 de voturi și a fost prezentată și susținută de către formațiunea politică aflată la putere, Visul Georgian. Texte similare de rezoluție, propuse de către opoziție (“Lelo” și “Pentru Georgia!”), au fost respinse la vot. Opoziția apreciază drept “foarte moale” tonul rezoluției adoptate, mai ales că în text nu este menționată Rusia în mod direct; potrivit liderilor acesteia, textul respectiv a fost de facto aprobat doar de către un singur partid din Georgia, cel aflat la putere. În rezoluție se menționează că Georgia se pronunță împotriva oricărei agresiuni îndreptate împotriva unui stat suveran și în favoarea principiului inviolabilității frontierelor, integrității teritoriale și respectării suveranității; în text se menționează și îngrijorarea privind provocarea unui război în Ucraina. Mai mulți lideri ai forțelor de opoziție din Georgia vor vizita Ucraina ca semn al unei solidarități “reale” față de această țară. Textul rezoluției adoptate: “Resolution of the Parliament of Georgia on a Possible Military Escalation in Ukraine. Recalling the Georgian Constitution, its legislation, and international agreements; Welcoming the recognition and establishing the principles of peace and cooperation in international relations; Adhering to the international rules-based order and internationally recognized norms, including to the principles of the inviolability of frontiers and territorial integrity and that of the sovereignty of a state; Deeply concerned with the possible military escalation in Ukraine, denounces any intentions possibly targeted against the sovereignty and territorial integrity of a sovereign country, which threatens the peace and security not only of Ukraine but of the region as well. Declares that accession into the North Atlantic Treaty Organization is a sovereign right of a state and that any attempt to restrict this right by military-political means is categorically unacceptable; Believes that not allowing war in Ukraine should be the key concern of the international community; Expresses solidarity with the friendly Ukrainian people, who could be severely harmed by any possible military escalation. In view of all the above, the Parliament of Georgia calls on the Government of Georgia, through the use of diplomatic instruments and in close coordination with strategic partners, to continue contributing to the efforts at not allowing a war in Ukraine”.
Turcia va deschide două noi consulate în Ucraina, la Harkov și Lvov.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, apreciază că noile dislocări de trupe americane în Europa reprezintă un motiv de îngrijorare pentru Rusia. Locțiitorul ministrului de externe al Rusiei, Alexandr Grușko, apreeciază că această măsură reprezintă „un pas distructiv care generează noi tensiuni militare și politice”.
UE pregătește un răspuns la scrisoarea Rusiei privind respectarea principiului indivizibilității securității pe continentul european. Răspunsul UE este văzut ca fiind unul ce înlocuiește răspunsurile statelor membre (în această săptămână, Rusia a trimis o nouă scrisoare țărilor membre UE și țărilor membre NATO privind respectarea principiului de mai sus). Textul scrisorii rusești: “Text of the Minister of Foreign Affairs of Russia Mr. Sergey Lavrov`s written message on Indivisibility of Security addressed to the Heads of Foreign / External Affairs Ministers / Secretaries of the US, Canada and several European countries. You are well aware that Russia is seriously concerned about increasing politico-military tensions in the immediate vicinity of its western borders. With a view to avoiding any further escalation, the Russian side presented on 15 December 2021 the drafts of two interconnected international legal documents – a Treaty between the Russian Federation and the United States of America on Security Guarantees and an Agreement on Measures to Ensure the Security of the Russian Federation and Member States of the North Atlantic Treaty Organization. The U.S. and NATO responses to our proposals received on 26 January 2022 demonstrate serious differences in the understanding of the principle of equal and indivisible security that is fundamental to the entire European security architecture. We believe it is necessary to immediately clarify this issue, as it will determine the prospects for future dialogue. The Charter for European Security signed at the OSCE Summit in Istanbul in November 1999 formulated key rights and obligations of the OSCE participating States with respect to indivisibility of security. It underscored the right of each participating State to be free to choose or change its security arrangements including treaties of alliances, as they evolve, as well as the right of each State to neutrality. The same paragraph of the Charter directly conditions those rights on the obligation of each State not to strengthen its security at the expense of the security of other States. It says further that no State, group of States or Organization can have any pre-eminent responsibility for maintaining peace and stability in the OSCE area or can consider any part of the OSCE area as its sphere of influence. At the OSCE Summit in Astana in December 2010, the leaders of our nations approved a declaration that reaffirmed this comprehensive package of interconnected obligations. However, the Western countries continue to pick up out of it only those elements that suit them, and namely – the right of States to be free to choose alliances for ensuring exclusively their own security. The words ‘as they evolve’ are shamefacedly omitted, because this provision was also an integral part of the understanding of ‘indivisible security’, and specifically in the sense that military alliances must abandon their initial deterrence function and integrate into the all-European architecture based on collective approaches, rather than as narrow groups. The principle of indivisible security is selectively interpreted as a justification for the ongoing course toward irresponsible expansion of NATO. It is revealing that Western representatives, while expressing their readiness to engage in dialogue on the European security architecture, deliberately avoid making reference to the Charter for European Security and the Astana Declaration in their comments. They mention only earlier OSCE documents, particularly often – the 1990 Charter of Paris for a New Europe that does not contain the increasingly ‘inconvenient’ obligation not to strengthen own security at the expense of the security of other States. Western capitals also attempt to ignore a key OSCE document – the 1994 Code of Conduct on Politico-Military Aspects of Security, which clearly says that the States will choose their security arrangements, including membership in alliances, ‘bearing in mind the legitimate security concerns of other States’. It will not work that way. The very essence of the agreements on indivisible security is that either there is security for all or there is no security for anyone. The Istanbul Charter provides that each OSCE participating State has equal right to security, and not only NATO countries that interpret this right as an exceptional privilege of membership in the ‘exclusive’ North Atlantic club. I will not comment on other NATO guidelines and actions that reflect the aspiration of the ‘defensive’ bloc to military supremacy and the use of force bypassing the prerogatives of the U.N. Security Council. Suffice it to say that such actions contravene the fundamental all-European obligations including the commitments under the aforementioned documents to maintain only such military capabilities that are commensurate with individual or collective security needs, taking into account the obligations under international law, as well as the legitimate security interests of other States. Discussing the present situation in Europe, our colleagues from the United States, NATO and the European Union make constant appeals for ‘de-escalation’ and call on Russia to ‘choose a path of diplomacy’. We want to remind: we have been moving along that path for decades. The key milestones, such as the documents of the Istanbul and Astana summits, are exactly the direct result of diplomacy. The very fact that the West now tries to revise to its benefit these diplomatic achievements of the leaders of all OSCE countries raises serious concern. The situation demands a frank clarification of positions. We want to receive a clear answer to the question how our partners understand their obligation not to strengthen their own security at the expense of the security of other States on the basis of the commitment to the principle of indivisible security. How specifically does your Government intend to fulfil this obligation in practical terms in the current circumstances? If you renege on this obligation, we ask you to clearly state that. Without having full clarity on this key issue related to the interconnection of rights and obligations approved at the highest level, it is impossible to ensure the balance of interests embodied in the instruments of the Istanbul and Astana summits. Your response will help to better understand the extent of the ability of our partners to remain faithful to their commitments, as well as the prospects for common progress toward decreasing tensions and strengthening European security. We look forward to your prompt reply. It should not take long as the point is to clarify the understanding on the basis of which Your President/Prime Minister signed the corresponding obligations. We also expect that the response to this letter will be given in the national capacity, as the aforementioned commitments were undertaken by each of our States individually and not within any bloc or in the name thereof”.
